Știri Integrare europeană

Sună prost

Peste tot în Europa, se poate cumpăra aceeaşi faianţă, aceleaşi brânzeturi, aceiaşi pantofi şi chiar aceleaşi maşini. Dar, în practică, obstacolele în calea liberei circulaţii a mărfurilor sunt de aşa natură încât "piaţa comună" adeseori nu există decât pe hârtie.

Publicat pe 10 august 2010 la 13:46

Singurul proiect major care să fi ajuns la o relativă maturitate astăzi este piaţa materiilor prime. Dar eliminarea barierelor din calea comerţului nu înseamnă că totul merge lin: produse noi sunt într-adevăr lansate în fiecare zi pentru a rămâne la ritmul inovării şi evoluţiei tendinţelor, şi noi obstacole apar în mod constant sub formă de autorizaţii sau reglementări tehnice sau administrative naţionale care complică viaţa fabricanţilor şi privează consumatorii de o posibilitate de alegere mai largă. Pentru a utiliza întregul potenţial al pieţei unice ar trebui să existe fie o standardizare, o logistică, un transport şi o protecţie a drepturilor de proprietate intelectuală mai eficiente. Pentru a da un exemplu, fiecare stat membru foloseşte un alt sistem de semnalizare în reţeaua sa feroviară, ceea ce face dificilă utilizarea aceluiaşi echipament în toate ţările. Biletele nu sunt nici ele aceleaşi, nici dreptul brevetelor.

Doar 2.3 % din europeni locuiesc într-o altă ţară

Mobilitatea lucrătorilor rămâne o iluzie. În fiecare an, 350.000 de europeni se căsătoresc cu un cetăţean al unui alt stat membru, 180.000 de studenţi petrec timp în altă ţară datorită programului Erasmus şi mulţi rămân acolo pentru a-şi căuta locuri de muncă, dar multe obstacole stau încă în calea lor. Piaţa unică este complicată nu numai de evidentele bariere culturale, lingvistice şi de greutăţile legate de locuinţe şi de crearea unei familii, ci şi de tot felul de capcane juridice. Totuşi, Europa rămâne o regiune cu mobilitate profesională scăzută. Numai 2.3% din cetăţenii europeni locuiesc într-o altă ţară decât în cea în care s-au născut. Pentru ca lucrurile să se schimbe cu adevărat ar trebui armonizate sistemele de protecţie socială şi drepturile lucrătorilor, să se poată transfera drepturile de pensie şi să fie pe deplin recunoscute calificările profesionale.

Asigurarea de sănătate, recuperarea unei datorii de la un partener de afaceri dintr-un alt stat membru, sau coşmarul birocratic şi mlaştina juridică care trebuie descurcate pentru a-şi utiliza vehiculul într-o altă ţară din UE sunt doar cele mai simple exemple de inconveniente şi deficienţe ale sistemului.

Întreprinderea tipică europeană este mică : nouă din zece au mai puţin de zece salariaţi. Există douăzeci de milioane de astfel de întreprinderi în UE, iar acestea formează coloana vertebrală a economiei europene. O piaţă cu adevărat unică ar fi pentru ele o sursă importantă de dezvoltare potenţială, dar astăzi UE nu este un loc primitor pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Numai 8% au o activitate comercială la nivel internaţional şi doar 5% au filiale în străinătate.

Newsletter în limba română

Partizanii integrării înoată împotriva curentului

Revoluţia tehnologică a creat sectoare care nu existau atunci când s-a născut ideea pieţei unice, cum ar fi e-comerţul sau industria verde. Dar şi aici, UE duce lipsă de regulamente cumpănite. Europa are o monedă unică, dar plăţile prin Internet şi piaţa plăţii electronice rămân fragmentate de graniţele naţionale.

Piaţa unică nu va fi niciodată un succes dacă avantajele sale nu sunt recunoscute de milioanele de cetăţeni care formează Europa. Iar aceştia se simt frustraţi deoarece consideră aceste avantaje ca venind de la sine şi se concentrează pe defecte. Rezultatul : Europa este astăzi, şi va continua să fie în viitorul apropiat, mai puţin predispusă integrării decât în primii ei ani.

Criza financiară a zdruncinat credinţa în capacitatea pieţei de a se auto-corecta. Mulţi o consideră astăzi ca fiind imorală, creatoare de inegalităţi inadmisibile şi ineficiente. "Piaţa unică" trebuie deci să răspundă mai bine temerilor şi obiecţiilor generate de criză. Campionii integrării trebuie să fie mai convingători. Dar astăzi, ei înoată împotriva curentului: cetăţenii au impresia că reformele economice aprobate de guvernele lor sunt o consecinţă a contrucţiei pieţei unice. Şi totuşi, în faţa creşterii puterilor emergente, o mai mare integrare ar fi cel mai bun răspuns la globalizare şi pentru a apăra interesele economice ale Europei. Mult mai bine decât de se regrupa asupra instrumentelor naţionale.

Având în vedere marile diferenţe existente între strategiile statelor membre şi puterea exercitată de lobby-urile eurosceptice, vor trebui găsite compromisuri. Pentru fostul comisar european Mario Monti, care a prezentat preşedintelui Comisiei José Manuel Barroso un raportintitulat "O nouă strategie pentru piaţa unică", noile state membre ar putea juca un rol crucial în căutarea acestor compromisuri şi punerea lor în aplicare. Acestea au într-adevăr mai mult de câştigat dacă integrarea continuă să progreseze armonios, şi mai mult de pierdut dacă aceasta încetineşte sau dacă face cale întoarsă.

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect