Muntenegru - vino dacă eşti bogat !

"E mai bine decât la St. Tropez" exclamăMilo Djukanovic, primul ministru al Muntenegrului făcând aluzie la priveliştea oferită de yahturile ancorate pe coasta muntoasă a estului Mării Adriatice. Puţin probabil. Dar dacă Domnul Djukanovic şi un grup de oameni de afaceri străini care îi susţin punctul de vedere îşi continuă planul, portul Tivat, ocupat în prezent doar în proporţie de 20%, ar putea deveni un teren de joacă pentru super bogaţi şi un obiectiv central al îndrăzneţului lor efort de a-şi curăţi imaginea de corupţie şi de a obţine intrarea în UE.

Parte a unui plan care vizează atragerea de investiţii din întreaga lume, Djukanovic, care este şi preşedintele Agenţiei de Promovare a Investiţiilor din Muntenegru, a declaratsăptămâna trecută că orice persoană care doreşte să investească 500.000 euro sau mai mult, ar putea deveni cetăţean al Muntenegrului. "Acesta nu e loc pentru proiecte de investiţii mediocre", a afirmat Djukanovic în limba muntenegreană, agitând o cupă de şampanie în faţa unui grup de oameni de afaceri şi de lideri politici veniţi cu soţiile şi prietenele, sâmbăta noaptea, la o ceremonie de sărbătorire a primei etape majore a proiectului de construcţie a portului. "Muntenegru, a spus acesta, va deveni una dintre cele mai de elită destinaţii turistice ala lumii".

Muntenegru, "cea mai frumoasă combinaţie dintre pământ şi mare"

Muntenegru, cu o populaţie de aproximativ 670.000, este o ţară de dimensiunea oraşului Connecticut, care şi-a obţinut independenţa în 2006. Cu munţi nesfârşiţi care coboară direct în Adriatica, Muntenegru este, precum Lordul Byron a spus cândva, "cea mai frumoasă combinaţie dintre pământ şi mare". "Această ţară e de vânzare", a spus Vanja Calovic, care conduce Mans, o organizaţie care luptă împotriva corupţiei, asociată cu Transparency International. "Muntenegru vinde tot ce are, dar nu sunt sigur că aceasta este soluţia pentru rezolvarea problemelor".

Nu există nici o îndoială în privinţa faptului că guvernul lui Djukanovic este favorabil investiţiilor. Nivelul impozitului perceput firmelor şi persoanelor fizice este de 9%, unul dintre cele mai reduse din Europa. Iar pentru ca proiectul Tivat să aibă şanse de realizare, Parlamentul a redus TVA-ul pentru lucrările conexe activiţătilor portuare de la 17% la 7% - o mişcare care a atras un avertisment din partea Comisiei Europene, care consideră că această reducere este anticoncurenţială. Cea mai mare companie locală, KAP, o fabrică de aluminiu care produce aproape jumătate din exporturile ţării, a fost vândută unui miliardar rus, investitorul Oleg Deripaska - el însuşi un investitor minoritar în portul Muntenegru - în urma unei afaceri controversate, încheiate în 2005.

Barierele din calea atragerii capitalului străin, un ultim obstacol

Susţinătorii guvernului spun că într-o lume a investiţiilor concurenţiale, ţări mici precum Muntenegru trebuie să elimine toate barierele din calea atragerii capitalului străin. Dar mulţi sunt cei care spun că spiritul de afaceri al lui Djukanovic este reflectarea unei combinaţii indecente dintre afaceri şi politică, care scoate în evidenţă riscul corupţiei şi al afacerilor necurate.

Documentele oficiale arată că Djukanovic primeşte o retribuţie de doar 1.256 euro pe lună, dar criticii susţin că primul ministru şi alţi parlamentari îşi suplimentează micile lor salarii prin intermediul unei reţele de afaceri comerciale externe. În 2006, când Djukanovic a demisionat temporar din funcţia de prim ministru dar a rămas în Parlament, acesta a lansat o companie de investiţii imobiliare, de a cărei conducere nu se mai ocupă în prezent. Cu o prezenţă fizică puternică, Djukanovic e unul din personajele importante ale locului încă din 1991, cu mult înainte ca ţara să devină independentă. Într-o formă sau alta, în toată această perioadă a ocupat poziţii de top şi a servit de şase ori în calitate de prim ministru.

Potrivit unui raport al Proiectului de Luptă împotriva Crimei Organizate şi a Coruţiei, Djukanovic a recunoscut că în anii 1990, în timpul războiului care a urmat destrămării Iugoslaviei, a făcut parte din conducerea unei societăţi care comercializa tutun, dar a negat cu insistenţă toate acuzaţiile de ilegalitate. Într-un raport din 2009 al Comisiei Europene, braţul executiv al UE, privind aderarea Muntenegrului, se spunea că corupţia e răspândită în multe domenii şi continuă să reprezite o problemă serioasă.

Igor Luksic, vice-prim-ministru, a declarat recent că guvernul a făcut progrese în lupta împotriva corupţiei şi adoptat un plan de acţiune, în încercarea de a răspunde îngrijorărilor UE.

În ciuda covorului roşu întins în faţa străinilor bogaţi, Muntenegru nu este un loc unde banii se fac uşor. Pe lângă riscurile asociate pieţelor în dezvoltare din Europa, ţara poate reprezenta o piedică pentru investitori din cauza dimensiunii sale mici şi a existenţei unui grup restrâns de iniţiaţi în lumea afacerilor.

Albania

Izbucnirile naţionaliste îngrijorează Atena

Cu câteva zile în urmă, nu foarte departe de Muntenegru, în oraşul albanez Heimaras a fost ucis un grec. "Anumite site-uri Internet au făcut un erou din asasinul acestuia", informează Giorgos Delastik în cotidianul grec To Ethnos, care denunţă "un climat anti-grec apăsător", întreţinut de presa albaneză şi de "poziţiile uneori prea înflăcărate" ale Primului ministru albanez Sali Berisha. Potrivit ziaristului, sentimentul naţionalist albanez a fost întărit de recenta decizie a Curţii internaţionale de la Haga, de a recunoaşte caracterul legal al independenţei Kosovo, în ciuda utilizării armelor. Delastik se îngrijorează şi de faptul că ura rasistă este dublată de interese economice pentru binele grecilor. In sfârşit, el aminteşte că acest climat de violenţă este favorizat şi de nenumăratele poveşti cu albanezi maltrataţi în Grecia.