Influenţa Europei este în declin. Am putut observa acest fapt în timpul summit-ului de la Copenhaga asupra climatului, unde dorinţa europeană de a ajunge la acorduri constrângătoare privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră nu a fost îndeplinită. Problemele au devenit şi mai evidente în timpul crizei financiare.

Decizia de a acorda asistenţă ţărilor cu risc de faliment a fost luată prea târziu. A fost necesar să se solicite ajutorul Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru a o pune în aplicare. Idem în ceea ce priveşte demersurile pentru a stabili o supraveghere economică : acestea au fost întreprinse de asemenea prea târziu, în timp ce o adevărată uniune politică este necesară pentru a putea obliga o ţară ca Grecia să acţioneze corect.

Lipsa de dinamici naţionale

Lipsa de dinamism în Europa rezultă din suma lipselor de dinamism naţionale. În Ungaria, de exemplu, aceasta a condus la o criză politică care subminează tot ceea ce este Europa. În plină criză financiară, partidul de dreapta, Fidesz, a câştigat la începutul anului 2010 o majoritate de două treimi în Parlament, permiţându-i să modifice Constituţia cum doreşte. Ceea ce deschide calea pentru dictatură, mai ales că rezultatele alegerilor reflectă în primul rând un climat de respingere a politicii. Acest lucru lasă loc ideilor extremiste, cum ar fi cele ale partidului de extremă dreapta Jobbik, care aruncă vina dificultăţilor asupra evreilor şi ţiganilor. Această criză este o variantă extremă a unei tulburări politice care este resimţită în aproape toate statele membre ale UE, şi se opune unei politici constructive.

Curios, Europa pare a fi resemnată în faţa acestui declin. Acest lucru poate fi explicat prin succesul procesului de integrare europeană în sine. Acesta a adus prosperitate şi securitate. Dar a şi făcut oamenii blazaţi despre bunăstarea lor. Orice ameninţă paradisul astfel creat duce la nemulţumiri, la cereri de "mai puţină Europă" şi la desemnări de ţapi ispăşitori : evreii, ţiganii, musulmanii sau "bogaţii".

Aceasta, plus lipsa de dinamism politic naţional, împiedică statele membre să respecte promisiuni esenţiale, cum ar fi punerea în aplicare a obiectivelor de la Lisabona din anul 2000. Europa nu a devenit cea mai competitivă şi dinamică economie bazată pe cunoaştere din lume. Noul plan "Europa 2020" probabil va eşua de asemenea.

Nicio adevărată gândire

O altă explicaţie a declinului este viteza extremă de circulaţie a informaţiilor : politicienii aleargă de la un eveniment mediatizat la altul. Această atitudine previne orice gândire aprofundată şi mobilizează insuficient gândirea despre soluţii durabile la problemele care apar. În plus, liderii sunt adeseori afectaţi ei-înşişi de o lipsă de cunoştinţe şi perspicacitate. Prin urmare, le este dificil să explice necesitatea măsurilor politice contestate.

Să luăm de exemplu îmbătrânirea populaţiei. Pentru moment există încă patru activi pentru un pensionar în UE, în 2040 nu vor mai fi decât doi. Avem nevoie de imigranţi pentru a compensa această îmbătrânire demografică. Potrivit Eurostat, 40 milioane de imigranţi vor intra în UE până în 2050. Ceea ce va compensa parţial efectele ratelor de natalitate scăzute şi creşterea speranţei de viaţă. Şi totuşi, politicienii doresc să reducă imigraţia. Fără imigranţi, declinul Europei se va accelera.

Să sperăm că criza financiară va împinge politicienii să înţeleagă că tendinţa negativă trebuie inversată. Pentru aceasta, ei trebuie să se transforme în lideri capabili de a lucra împreună şi care ştiu cum să mobilizeze capacitatea de inovare a europenilor pentru a adapta UE la timpurile în schimbare.