Recent, China a devenit oficial a doua putere economică a planetei. În al doilea trimestru, ţara a produs doar puţin mai multe bunuri şi servicii decât Japonia. Numai SUA o depăşeşte, dar Washington nu ar trebui să-şi facă prea multe iluzii. Cu o creştere medie de 4,25% pe an, potrivit cifrelor avansate de Goldman Sachs, economia SUA va trebui de asemenea, în 2027, să se încline în faţa economiei Chinei, a cărei creştere, în ultimii zece ani, s-a situat rareori sub 10%. Ţara produce acum aproape de o sută de ori mai multe bunuri şi servicii decât în 1978. Ceea ce reprezintă o creştere medie de puţin peste 14% pe an. Cifre care fac să viseze alte ţări.

Amintind exemplul Japoniei

Şi care chiar înfricoşează alte ţări. Gluma "God made heaven and earth, and everything else is made in China’" ("Dumnezeu a făcut cerul şi pământul, iar restul se face în China") nu este complet lipsită de teamă. China este acum cea mai mare piaţă auto din lume. De anul trecut, se vând acolo mai multe maşini pe lună decât în Statele Unite. Acum, ţara este de asemenea cel mai mare exportator din lume, depăşind chiar şi Germania. Nicio ţară nu cumpără mai mult oţel sau cupru pe piaţa internaţională de materii prime decât China, şi recent s-a stabilit că aceasta consumă de asemenea mai mult petrol decât orice altă ţară. În multe domenii, ea avansează irezistibil spre poziţia de vârf. Şi dacă ţara nu dispune de tehnologia necesară, ea o cumpără pur şi simplu, cum am văzut recent cu achiziţionarea Volvo de către chinezul Geely.

Dar ar trebui prin urmare să ne fie frică ? Nu ne era la fel de frică în anii 1980, când economia japoneză câştiga teren tot atât de necruţător pe când sectorul auto, atât în Europa cât şi în America, părea să fie şters de pe hartă ? Dar mărcile franceze şi germane s-au reluat în mână, consolidându-şi punctele lor forte – design, tehnologie, branding – şi lucrând pentru a-şi îmbunătăţi punctele lor slabe – calitatea şi productivitatea. Provocarea a fost enormă, dar mărcile europene, în special, au ieşit mult mai puternice din luptă.

Avantaje

Acelaşi lucru se întâmplă acum cu China. Ţara inundă lumea de textile, mobilier, electronice, echipamente de sport ieftine. Ceea ce nu este lipsit de avantaje. Fără China, T-shirt-urile noastre, încălţămintea de sport şi gadget-urile Apple ar costa mult mai scump. Pe termen scurt şi mediu, trebuie să ne bucurăm deci de această creştere spectaculoasă a Chinei. Fără ea, economia mondială ar fi încă în impas. Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) estimează că China va reprezenta anul acesta o treime din creşterea economică la nivel mondial.

Pentru moment, producţia chineză este încă foarte complementară cu producţia occidentală. Produsele care necesită multă muncă manuală relativ simplă sunt fabricate în China. Dar când lucrurile sunt mai complexe, producţia rămâne în Occident. Dar pentru cât timp ? Într-o ţară precum China, în fiecare an sunt mai mulţi noi ingineri absolvenţi decât în SUA şi Europa combinate.

Colos cu picioare de lut

Şi aici este marea diferenţă cu Japonia din anii 1970 şi 1980. Sunt pur şi simplu de zece ori mai mulţi chinezi decât japonezi, şi acest lucru dă ţării un potenţial mult mai mare decât orice altă ţară. Cu toate acestea, nu trebuie să ne facem prea multe griji, consideră Carsten Brzeski, de la banca ING, "altfel Belgia nu ar fi putut supravieţui între vecini puternici şi mult mai mari precum Germania şi Franţa".

Pentru moment, China este încă un colos cu picioare de lut. Ţară care poate că este deja a doua economie din lume, dar este de asemenea o ţară uriaşă. În termeni de PIB pe cap de locuitor, China este pe locul 127 în clasamentul Băncii Mondiale, după Angola şi Azerbaidjan. China este deci încă o ţară în curs de dezvoltare. Prin urmare, potrivit economiştilor, posibilitatea ca China să poată menţine încă mult timp rata de creştere din ultimii treizeci de ani pare redusă. Anul trecut, greve un pic peste tot au dus la creşteri salariale semnificative. Acestea se fac în detrimentul competitivităţii şi deci încetinesc creşterea.