O muncitoare sezonieră la cules de căpşune în Sornzig-Ablass, în Germania.

Revoluţia verde trece prin Europa

Reforma Politicii Agricole Comune, care trebuie cristalizată anul acesta, merge spre o dezvoltare durabilă şi o mai mare egalitate. Însă ea este ameninţată de lobbyurile agroalimentare, asigură fondatorul mişcării Slowfood, care lansează un apel către cetăţeni şi către deputaţii europeni.

Publicat pe 30 ianuarie 2013 la 16:12
O muncitoare sezonieră la cules de căpşune în Sornzig-Ablass, în Germania.

Speranţa unei agriculturi europene mai atentă la mediul înconjurător şi mai corectă, atât pentru cei care plătesc taxele cât şi pentru cei care produc în mod sustenabil, tocmai a fost obstrucţionată. La Bruxelles, luni a fost făcut un pas determinant în lunga şi complexa procedură care va configura, începând din 2014, noua Politică Agricolă Comună (PAC) – instrumentul cu care se va decide viitorul alimentelor pe care le consumăm.
De 50 de ani, PAC consumă aproape jumătate din bugetul Uniunii Europene. Reforma PAC reprezintă o ocazie de schimbare a paradigmei spre o agricultură axată mai puţin pe producţie şi care să respecte mai mult terenurile, resursele naturale, fermierii şi cetăţenii. Până acum, erau preferate practicile agricole nocive pentru fertilitatea terenurilor, pentru mediul înconjurător, pentru menţinerea activităţilor agricole tradiţionale şi pentru biodiversitate; în plus, actualele activităţi agricole sunt profund disproporţionate în relaţia cu ţări terţe mai sărace. În acest mod, europenii au susţinut în mod inconştient un sistem de producţie nesănătos şi pentru care la final plătesc de două ori: în primul rând pentru acordarea subvenţiilor, iar, ulterior, pentru atenuarea daunelor provocate, de la probleme de sănătate la siguranţa terenurilor, de la calitatea apei, aerului şi solului la cea a alimentelor. Fosta Politică Agricolă Comună a fost un dezastru.
Comisia pentru Agricultură şi Dezvoltare rurală din Parlamentul European a aprobat pe 23 şi 24 ianuarie amendamentele la proiectul de reformare a PAC, prezentat în urmă cu mai mult de un an. A decis să blocheze, să limiteze sau să elimine cea mai mare parte a măsurilor menite să facă mai sustenabil sistemul european de producere a alimentelor. Acum va fi rândul guvernelor statelor membre UE, care în februarie urmează să stabilească noul buget dedicat PAC (o eventuală reducere consistentă a fondurilor nu ar face decât să înrăutăţească situaţia), şi în principal al Parlamentului European, care în şedinţa plenară din martie va avea încă o dată posibilitatea de corecta direcţia incorectă în care ne îndreptăm.

De la greening la greenwashing

De exemplu, ar exista posibilitatea introducerii unor măsuri denumite "greening", dedicate protejării mediului înconjurător. Partea cea mai mare a fondurilor PAC a fost permanent determinată de dimensiunile terenurilor deţinute de companiile care cer subvenţii. De-a lungul anilor, s-a ajuns să fie avantajate companiile cele mai mari, cele care nu prea acordă atenţie sustenabilităţii: un sistem de profit pentru companiile din industria agricolă în funcţie de mărimea suprafeţelor deţinute. Politicile ecologice din proiectul de reformă ar fi ceva revoluţionar: ar constrânge fermele mari şi foarte mari să aplice metode de stimulare a sustenabilităţii precum rotaţia culturilor, menţinerea păşunilor şi a zonelor cu funcţii de protejare a mediului înconjurător.
În schimb, amendamentele au conferit “flexibilitate” politicilor ecologice: au demontat-o puţin câte puţin şi au acceptat lipsuri care să o facă inutilă.
Au transformat conceptul de greening (ecologie) în greenwashing (lipsă de ecologie). Prin noile norme, 82% dintre companiile europene ar urma să fie scutite de aplicarea obligatorie a noilor practici de protecţie a mediului. În plus, dacă era corect ca fermele care au certificate biologice să aibă prioritate în mod automat, acest lucru nu se va întâmpla din moment ce şi alte metode vor fi considerate ecologice, chiar dacă nu sunt, şi vor conferi dreptul la subvenţii.

Agricultorul activ, în actualitate

Există multe alte puncte critice. Menţionăm doar câteva: posibilitatea de a primi plăţi duble pentru un singur tip de măsuri de protejare a mediului sau diminuarea de la 7% la 3% a suprafeţelor rezervate pentru practici ecologice. Sunt numeroase elemente negative care contrabalansează cei câţiva factori pozitivi menţinuţi – suplimentarea fondurilor acordate tinerilor care încep activităţi agricole, introducerea unui plafon maxim de 300 000 de euro la subvenţiile acordate marilor proprietari de terenuri (un exemplu celebru: regina Angliei primea subvenţii de opt milioane de euro pe an) sau definirea mai clară a “agricultorului activ”, pentru a se evita situaţiile în care beneficiau de subvenţii entităţi precum aeroporturi sau cluburi de golf care, categoric, nu fac agricultură.
Dacă propunerea de reformă nu va fi blocată definitiv de hotărârile privind bugetul care se vor lua în februarie, Parlamentul European va avea în perioada 11 - 14 martie măreaţa oportunitate istorică de a inversa această tendinţă. Pentru prima dată de când există Uniunea Europeană, Parlamentul European va putea interveni în această negociere şi, în acest context, trebuie să îi convingem pe eurodeputaţi să nu facă eroarea de a susţine fosta paradigmă, care i-a premiat pe cei care produc în mod nociv, nu în interesul comunităţii.
Nu este corect să oferim resurse publice pentru favorizarea intereselor celor puţini. A fost iniţiatăo campanie europeană de mobilizare, la care aderă chiar şi Slow Food, sub numele simpatic de “Go M.A.D.”. În acest mod, putem lua legătura cu eurodeputaţii care ne reprezintă pentru a le explica importanţa reuniunii din martie şi să le sugerăm să nu se lase influenţaţi de grupurile de lobby din domeniul industriei agricole. Cetăţenii pot deveni protagonişti şi va fi fundamental să se implice în procesul decizional înainte de a fi prea târziu. Este vorba de viitorul alimentelor, de habitatul nostru, de bunăstarea noastră a tuturor.

Newsletter în limba română
Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect