Manifestaţie la Sfântu Gheorghe (la 200 de km de Bucureşti) pentru a apăra steagul secuilor. România, 8 noiembrie 2012

Steagurile discordiei

Responsabilii români nu ratează niciodată ocazia de a-i contraria pe secui, minoritatea maghiară. “Războiul steagurilor” provocat recent de guvernul central şi anumite pefecturi din Transilvania nu este decât ultimul episod al tensiunilor împotriva maghiarilor, întreţinut de Bucureşti.

Publicat pe 14 februarie 2013 la 13:31
Manifestaţie la Sfântu Gheorghe (la 200 de km de Bucureşti) pentru a apăra steagul secuilor. România, 8 noiembrie 2012

“În Franţa, la graniţa cu Elveţia este afişat la toate colţurile şi pe majoritatea porţilor o parte a blazonului istoric al regiunii Savoia, crucea albă pe fond roşu identică, de altfel, cu steagul ţării vecine”, scrie Sabina Fati în România liberă.

La cetatea medievală din Alba Iulia, construită de austrieci acum aproape 300 de ani şi refăcută după planurile generale aprobate la 18 aprilie 1714 chiar de printul Eugeniu de Savoia se dă săptămânal câte o “lovitură de stat”, atunci când se arborează steagul habsburgic al vechii cetăţi, dar şi drapelele regimentelor austriece de artilerie şi cavalerie. În multe oraşe transilvănene se păstrează, uneori chiar pe clădirile oficiale, vechile steme comunitare din perioada în care această provincie aparţinea Imperiului Austro-Ungar, dar nici aceste însemne şi nici ceremoniile reconstituite de istorici pentru a putea fi privite la Alba Iulia n-au deranjat sensibilităţile patriotice ale oficialilor români, care privesc cu mândire cum flutură tricolorul românesc lângă drapelul american la baza militară de la Kogălniceanu.
Afişarea Steagului Ţinutului Secuiesc este însă un pericol pentru români, fiindcă le pune sub semnul întrebării statutul de stăpâni ai ţării. Toate manualele de istorie tipărite după 1918 ne învaţă cât de răi sunt ungurii, câte nedreptăţi au suferit românii ardeleni în perioada în care capitala lor era la Budapesta, cât de grea a fost rezistenţa în faţa ungurilor care aveau ca scop asimilarea românilor.
Războiul Steagurilor nu pare să aibă, totuşi, o utilitate politică serioasă, alta decât eventuala discreditare a României de către patrioţii de ocazie, aflaţi în diverse funcţii guvernamentale. În interiorul UE, destui lideri vor spune din nou că România a fost primită prea devreme în rândul statelor comunitare, nu doar fiindcă nu stârpeşte corupţia din rândurile politicienilor, ci şi pentru că dă replici care pot duce la tensiuni cu vecinii, pentru că doar aşa ar putea fi interpretată replica premierului Ponta referitoare la “obrăzniciile” Budapestei.

Citiţi articolul în întregime în România liberă

Din Ungaria

Newsletter în limba română

Secuii sunt ostaticii politici ai Budapestei şi Bucureştiului

Pentru presa maghiară, în funcţie de apropierea de opoziţia de stânga sau de puterea naţionalistă, interpretările sunt divergente. Dar asupra unui punct, ele sunt de acord: povestea steagurilor secuilor arată jocuri de putere interne atât în Ungaria cât şi în România.
Cotidianul de centru-stânga, Népszabadság subliniază că

Budapesta utilizează minoritatea maghiară pentru aceste scopuri politice: să menţină maghiarii din România într-o stare de tensiune naţionalistă cel puţin până la alegerile maghiare din 2014, dată la care această minoritate va putea vota de asemenea.
Confratele său conservator Magyar Nemzet, evocă certurile politicienilor români în această reînnoire a tensiunilor etnice:
războiul ‘diversiunii din jurul drapelului’ serveşte guvernului Ponta să deturneze atenţia de la buget, votat în acelaşi timp în care a izbucnit acest contencios. Acest buget va creşte impozitele, va diminua cheltuielile de securitate socială, dar presa românească este ocupată mai degrabă cu steagul secuilor. […] Și asta ne face să ne gândim că elitele politice şi jurnalistice din România îi văd încă pe maghiarii din ţară ca pe ‘butoi de pulbere’ în inima Transilvaniei.

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect