Alegeți o limbă
Guvernul leton şi banca centrală îşi menţin ferm hotărârea de a adopta euro pe 1 ianuarie 2014, deşi societatea nu este prea dornică. Un sondaj de opinie, comandat de către Banca Naţională a Letoniei în august 2012, arată că numai 13% dintre locuitori doresc ca moneda euro să fie introdusă cât mai curând cu putinţă. 21.9% consideră dimpotrivă că nu ar trebui să fie adoptată în următorii ani, iar 59% sunt puţin, sau deloc dispuşi să o adopte.
Cu toate acestea, guvernul merge înainte, fără să se uite nici în stânga nici în dreapta. În septembrie, toate criteriile erau îndeplinite pentru ca letonii să poată intra în zona euro. Lipsa de entuziasm care reiese din sondajele de opinie nu împiedică nicidecum guvernul să continue în această direcţie. Politicienii letoni sunt obişnuiţi demult cu negativismul permanent al locuitorilor, de care dau dovadă faţă de oricare subiect politic. Ei au constatat de asemenea că alegătorii lor sunt dotaţi cu marele talent de a putea crede în două lucruri contradictorii. Societatea îşi exprimă scepticismul faţă de euro în sondaje, dar primul ministru Valdis Dombrovskis, principalul - şi cel mai vizibil - partizan al introducerii monedei euro, se bucură de cea mai mare popularitate în aceleaşi sondaje.
Un acces la BCE
Şi se pare că şi partidele de opoziţie au priceput că a se opune făţiş monedei euro înseamnă a-şi manevra barca în ape mici. Suspiciunea faţă de euro este condiţionată atât de ataşamentul sentimental faţă de iubitul lats [moneda naţională letonă] cât şi de reflexul de respingere faţă de ceea ce este nou şi necunoscut. Dar în niciun caz nu este o rezistenţă naţională adânc înrădăcinată sau rezultatul unor argumente politice şi economice raţionale.
Există în schimb argumente destul de puternice în favoarea adoptării monedei unice europene. Majoritatea oamenilor de afaceri letoni sunt favorabili monedei euro pentru a elimina factorul de risc legat de monedă. Va permite de asemenea economisirea costurilor de conversie şi va înlesni comerţul. Vorbind despre economiile ţărilor din Europa Centrală şi de Est, Andres Aslund, un expert recunoscut la nivel mondial, subliniază că, în cazul unei noi crize, apartenenţa la zona euro va oferi sectorului bancar leton un acces la fondurile Băncii Centrale Europene, ceea ce se poate dovedi a fi un stimulent puternic pentru un mic stat care are multe depozite din străine. Nici beneficiile geopolitice nu sunt neglijabile. Cu cât integrarea în toate domeniile UE este mai puternică, cu atât se simte mai mult contractarea zonei de influenţă a Rusiei.
Pronosticuri foarte optimiste
Recenta criză din zona euro a demonstrat clar că introducerea monedei comune nu este în sine o garanţie de bunăstare şi de creştere economică. Şi totuşi, Banca Letoniei şi guvernul difuzează o multitudine de pronosticuri foarte optimiste despre avantajele introducerii monedei euro pentru ţară. Potrivit acestora, investiţiile străine se vor înmulţi şi ţara va putea să împrumute bani la rate mai mici. Dar aceste previziuni pot foarte bine să nu se adeverească.
Însă nerealizarea avantajelor promise este un risc politic mult mai slab decât cele legate de apariţia inflaţiei şi de participarea naţională la fondul de ajutor al statelor din zona euro. Speranţa de a scăpa de o nouă reducere a datoriilor Greciei slăbeşte pe zi ce trece. Această situaţie nu este în niciun caz excepţională, fiindcă va trebui să se ofere un sprijin similar şi nerambursabil oricărei alte ţări afectate de criză. Dacă Letonia ar trebui să acorde un ajutor considerabil unor ţări mai bogate decât ea, reacţia politică riscă să fie cruntă şi necruţătoare. Locuitorii sunt în plus acum convinşi că preţurile vor creşte.
2014 nu este doar anul introducerii monedei euro, ci şi un an de alegeri pentru Saeima [Parlamentul leton]. Orice problemă economică, şi mai ales o eventuală creştere a preţurilor, va fi considerată de locuitori drept o consecinţă a introducerii monedei euro. Deci dacă noile bancnote, care vor ajunge în portofele în ianuarie, îşi vor pierde prea repede din valoare, partidele de coaliţie care au adus moneda euro vor trebui să plătească un preţ pipărat, în special în octombrie, momentul alegerilor.
