Alegeți o limbă
"Dacă Turcia devine membră UE, ea nu va rămâne în al doilea rând şi este unul dintre motivele pentru care adeziunea noastră îngrijorează cu adevărat ţări ca Germania sau Franţa", a declarat cu mândrie vice-prim-ministrul turc Ali Babacan, cu ocazia adunării generale a Naţiunilor Unite, la New York. Această dorinţă de a vedea Turcia jucând un rol director se bazează pe realităţi solide: cu o creştere economică enormă care ar trebui să atingă 7% anul acesta, o influenţă în creştere în sectorul energiei, unde a devenit o placă turnantă, şi un potenţial practic inepuizabil în resurse umane, ţara a trecut de curând pe calea rapidă spre Europa.
Turcia este astăzi a 17-a economie a lumii. In douăzeci de ani ea ar trebui, potrivit experţilor, să intre în top 10 şi să depăşească ţări ca Spania sau Italia. In acelaşi timp, ea ar trebui, potrivit pronosticurilor făcute de IIASA şi de Academia de Ştiinţe, să numere 85.5 milioane de locuitorişi să depăşească cea mai mare ţară a Europei, Germania, în termeni de populaţie.
Dacă Turcia şi-ar face intrarea în UE în ciuda rezistenţei unor ţări ca Austria, Germania sau Franţa, ea ar domina orientarea politică a instituţiilor europene. Ea ar avea deja astăzi a doua poziţie ca influenţă politică în Parlamentul european şi ar fi la egalitate cu marile ţări din Consiliul UE.
Chiar dacă structura puterii trebuie să se adapteze în mod progresiv la regulile Tratatului de la Lisabona în viitorii ani, acest aspect nu ar schimba nimic pentru Turcia. Influenţa ar trebui chiar să crească datorită puternicei creşteri a populaţiei sale căci numărul de locuri din Parlament sau noile majorităţi din Consiliu vor ţine cont înainte de orice de numărul de locuitori.
Ca mare ţară, Turcia nu numai că ar putea trece cu uşurinţă deciziile pe care le promovează dar ar putea să şi blocheze deciziile care nu-i convin. Tratatul de la Lisabona prevede ca începând cu 2014 ţările care reprezintă împreună mai mult de 35 % din populaţia UE să constituie o minoritate de blocaj. Aceasta înseamnă că Ankara ar putea cu, de exemplu, Londra, Madrid şi Varşovia, să ridice obstacole oricărei măsuri prezentate de Paris şi Berlin. Dominaţia axei germano-franceze ar fi spartă.
Dar ce ar schimba intrarea Turciei în UE din punct de vedere politic? Politica externă şi de securitate s-ar orienta şi mai mult spre Statele Unite, spun unii diplomaţi europeni. In materie de politică comercială, Ankara ar pleda şi mai mult în favoarea liberului schimb decât au făcut-o alte ţări înaintea ei. Ankara ar face presiuni mai mari în favoarea unei mari cooperări în materie de securitate interioară dar ar trebui să pună piedici în materie de drepturi civile, cum ar fi protecţia datelor informatice. Babacan a indicat la New York că Uniunea Europeană ar câştiga în importanţă pe scena internaţională cu Turcia în componenţă.
"Greutatea economiei europene în lume este redusă şi va continua să se reducă. UE va fi în stare să-şi păstreze puterea şi influenţa doar odată cu extinderea sa". O opinie la care s-a alăturat şi Gerhard Schröder într-un articolpublicat de Die Welt-Online. "Fără Turcia, UE va plonja în mediocritate", declară fostul cancelar social-democrat amintind procentul înalt de creştere al ţării. Doar anul acesta economia turcă va creşte de patru ori mai mult decât economia Franţei şi de două ori mai mult ca cea a Germaniei. Schröder crede că Turcia va fi a patra sau a cincea economie europeană în mai puţin de douăzeci de ani. Şi vom fi atunci obligaţi să ţinem cont de ea.
