Alegeți o limbă
Când militanţi pentru protecţia mediului au început urmărirea, în largul coastei de vest a Africii, a unei nave de pescuit moderne sud-coreene, aceştia erau în căutarea de probe care să dovedească că pescuitul ilegal contribuie la diminuarea stocurilor africane. Ceea ce au descoperit însă a fost spectacolul unei inimaginabile degradări umane, care le-a amintit de sclavagism, abolit totuşi cu mai bine de un secol în urmă.
"A fost îngrozitor", a spus Duncan Copeland, militant al Fundaţiei Justiţie pentru Mediu. "Oamenii lucrau într-o cală de peşte lipsită de aer şi de ventilaţie, la temperaturi de 40-50 de grade. Rugină, grăsime, căldură, transpiraţie. Gândacii mişunau peste tot în galerii iar mâncarea era depozitată în cutii mizerabile. Tot ce aveau pentru a se spăla era o pompă care aducea apă sărată. Miroseau teribil. Ţi se rupea inima".
FJM a continuat ancheta şi a constatat că navele care practicau pescuitul şi comerţul ilegal, care au provocat deja prejudicii stocurilor marine şi care exploatează munca umană într-o manieră şocantă, erau mai vechi de 40 de ani, ruginite şi au nevoie de reparaţii. Toate navele implicate purtau numere UE, indicând astfel faptul că deţineau licenţe de import pentru Europa şi prin urmare îndeplineau, teoretic, standardele stricte de igienă.
Cei 36 membrii ai echipajului navei pe care a debarcat Copeland vin din China, Vietnam, Indonezia şi Sierra Leone. Opt bărbaţi şi-au împărţit un mic spaţiu aflat la fereastra dinspre cala de peşte iar patru cutii din carton aşezate pe nişte scânduri reprezintă "paturile". Patru dintre aceştia lucrau la sortarea şi împachetarea peştelui destinat pieţei europene, în timp ce alţi patru dormeau: în acest fel se lucrează în continuu, în schimburi.
Membrii echipajului din Sierra Leone au spus că nu sunt plătiţi cu bani, ci cu cutii de "resturi" de peşte – captura refuzată de piaţa europeană - pe care trebuie să le vândă pe piaţa locală. Dacă cineva se plânge, căpitanul îl abandonează pe plaja cea mai apropiată, au spus aceştia.
Nave aparent la curent cu normele europene...
În luna mai, aproape 150 de senegalezi au fost găsiţi lucrând pe o nava din Sierra Leone, programul de lucru depăşea 18 ore pe zi iar spaţiile în care mâncau şi dormeau nu avea înalţimea mai mare de un metru. Nava avea un număr de licenţă pentru importul de peşte în UE, ceea ce însemna că, cel puţin aparent, respectau standardele de strictă igienă.
FJM a depistat câteva nave de pescuit, toate cu echipaj la bord, care se aflau pe mare de mai mult de un an şi nu erau dotate cu nici un fel de aparatură radio ori vreun echipament de salvare. "Am fost trimis aici de către firmă" a spus un pescar aflat pe o navă de pescuit găsită în largul coaselor Guineii. "Firma a trimis o barcă cu provizii, mi-au adus alimente, în special peşte şi creveţi. Nimeni nu vrea să vină aici".
Pescarii povestesc despre pierderile de vieţi omeneşti şi pescuitul ilegal, o afacere care înseamnă capturarea a cel putin 11 mii tone de peşte pe an, care valorează mai mult de 10 miliarde $ (aproximativ 9 miliarde de euro). Uneori navele de pescuit rămân pe mare luni de-a rândul iar nave frigorifice vin odată la două săptămâni pentru a prelua recolta şi pentru a le aduce provizii. Cum acţionează în ape îndepărtate de coastă, pot evita detectarea lor pe perioade lungi. Membrii echipajelor sunt practic ţinuti prizonieri, mulţi nu ştiu să înoate iar regimul multora din cei intervievaţi de FJM corespundea cu ceea ce ONU numeşte muncă forţată. Violenţa, lipsa plăţii şi reţinerea documentelor sunt practici obişnuite, spune Copeland.
Anchetatorii au găsit o echipă de 200 de senegalezi care acţioneau din 2006 în largul coastelor Sierrra Leone. Bărbaţii trăiau într-o structură improvizată construită la pupa navei, împărţită în patru nivele, cu o înălţime de un metru, iar cutii de carton aşezate unele peste altele le serveau drept saltele. Nava nu apărea pe lista oficială a navelor care deţineau licenţă de pescuit în zona coastelor Sierra Leone în momentul anchetei. Documentele arătau că nava a vizitat Las Palmas, în Insulele Canare, care reprezintă cel mai mare punct terestru de descărcare a peştelui din vestul Africii şi de transfer către Europa, zonă aspru criticată de responsabilii europeni pentru lipsa de stricteţe a regimului de control.
...licenţă pentru importul în UE, însă un pescuit ilegal
Interesul iniţial al anchetatorilor în legatură cu stocurile de peşte au furnizat dovezi îngrijorătoare. Multe din navele pe care au urcat angajaţii FJM sunt nave de pescuit în adâncime care au o licenţă pentru importul în UE şi care capturează peşte de mare valoare, precum creveţi, homar şi ton. Pentru a pescui în adâncime, navele de pescuit folosesc lanţuri grele cu ajutorul cărora adună totul în calea lor, inclusiv corali. Odată, o navă a trebuit să arunce peste bord mai mult de 70% din ceea ce a capturat.
FJM crede că cea mai mare parte a pescuitului ilegal este practicat de nave care arborează pavilioane de convenienţă. În conformitate cu legislaţia maritimă internatională, ţara în care este înregistrată o navă este răspunzătoare pentru activităţile acesteia. Unele ţări permit navelor de alte naţionalităţi să se înregistreze sub pavilionul lor în schimbul câtorva sute de dolari şi se cunoaşte faptul că aceste ţări ignoră infracţiunile comise.
Navele pirat pot să îşi schimbe pavilionul de câteva ori pe an şi foarte adesea îşi schimbă chiar şi numele. Adesea sunt susţinute de companii petroliere, ceea ce face ca proprietarii lor să fie greu de urmărit iar aplicarea legii să fie este extrem de dificilă. Amenda maximă pentru pescuitul ilegal este de 100.000 $ (72.120 euro), ceea ce reprezintă, de regulă, profitul rezultat în mai puţin de două săptămâni de pescuit, potrivit FJM.
