Nu mai este nimic de făcut pentru Kolontár. În vizită în prima comună afectată de scurgerea de reziduuri toxice scăpate din rezervorul unei fabrici de aluminiu, primul ministru maghiar Viktor Orban a declarat că locul nu va putea fi reabilitat şi că pur şi simplu se va construi acolo un memorial. Propunerea este pe prima pagină a ziarului Népszabadság.

Ca toată presa maghiară, cotidianul îşi pune întrebări despre responsabilităţile dezastrului din 5 octombrie. Cel puţin şase persoane au fost ucise şi 150 rănite de reziduurile toxice ale uzinei Ajkai. Magyar Nemzet subliniază faptul că "secretarul de stat adjunct al Ministerului Mediului este un fost comisar local de monitorizare". El a fost cel care, în urmă cu două săptămâni, semnase documentul calificând acest lichid asasin de "deşeu industrial inofensiv".

"Otrava roşie a ajuns în Dunăre, marţi va intra pe teritoriul României", se alarmează Adevărul la Bucureşti. Ceea ce nu împiedică cotidianul să ironizeze asupra meciului "Ungaria-România, 1-1 la dezastre", reamintind catastrofa de la Baia Mare, în 2000. La vremea respectivă, un baraj a cedat şi s-au revărsat mai mult de 100.000 de metri cubi de deşeuri miniere în râurile române şi maghiare. Anul acesta uzina Ajkai revarsă în bazinul Dunării aproximativ 1 milion de metri cubici de reziduuri toxice.

Alte bombe gata să explodeze

Confruntaţi cu acest nou dezastru, trebuie să tragem "lecţiile accidentului ecologic" protestează Jurnalul Naţional. Cotidianul din Bucureşti consideră că "e mult mai simplu să critici pe alţii şi să prevezi catastrofe venite de prin vecini, decât să investeşti, să renunţi la tehnologia învechită şi să te asiguri că la tine acasă nu se va întâmpla niciodată nimic. [...] La ora actuală, tehnologiile disponibile şi legislaţia în vigoare (aliniată cu cea europeană) permit ca accidentele să fie evitate în proporţie de 99%". Dar Statele şi societatea civilă, consideră ziarul, "trebuie să oblige orice investitor să se asigure ca acel 1% de risc să nu devină niciodată realitate".

Din păcate, previne Die Presse, Europa nu este la capătul surprizelor. Cotidianul vienez asigură că Europa Centrală şi de Est este plină de "bombe de mediu". În multe vechi instalaţii industriale vechi, "multe tehnologii periculoase pentru mediu, cu derivate precum depozite şi bazine de depozitare prost securizate sunt rezultatul industrializării socialiste", explică ziarul. Astfel, "la epoca comunistă, se extrăgea bauxită la Ajka, care era trimisă transformată în lut în Uniunea Sovietică pentru a o reimporta apoi transformată în aluminiu. Ungaria este cea care îşi asuma şi îşi asumă încă riscurile de mediu".

Importante lacune în reglementaţie

În Ungaria, precizează Die Presse, 21 de locuri sunt considerate periculoase, printre care mai multe foste aeroporturi sovietice. Ajka era doar pe locul 12 pe acea listă. Încă şi mai periculos ar fi bazinul de stocare din Oradea, în vestul României. Parte dintr-o fabrică de aluminiu, închisă după căderea Zidului, vândute unui investitor rus care a dat faliment în 2006, uzina şi bazinul putrezesc de atunci fără să işte proteste.

"Atunci când se produc catastrofe de asemenea dimensiune, ne întoarcem imediat spre UE, remarcă De Standaard de la Bruxelles. Şi este un lucru bun. Să devenim conştienţi de cât de mult depindem unii de ceilalţi ajută proiectul de integrare europeană".

Dar ziarul flamand recunoaşte că "există lacune semnificative în legislaţia europeană. Organizaţii puternice şi profesionale reuşesc prea des să creeze aceste găuri în legislaţie. Şi de prea multe ori interesul public nu devine o prioritate decât după un dezastru". Deci autorităţilor naţionale şi europene le revine sarcina de a controla mai bine punerea în aplicare a reglementărilor. Deoarece "cetăţenii continuă să aibă o relaţie ambivalentă cu Europa. Cea mai bună modalitate de a câştiga inima cetăţenilor este de a acţiona în calitate de gardieni stricţi ai interesului public ".