Incapabilă de a utiliza subvenţiile UE, Sicilia ? Absolut deloc, replică, chiţibuşară, administraţia regională inspectorilor UE veniţi de la Strasbourg. Şi nu este vorba de câţiva bănuţi ! Deoarece, pentru moştenitorii spirituali ai magnificului şi generosului Frederick II de Suabia, al cărui palat de catifea şi de aur este acum sediul Parlamentului insulei, lucrurile se fac cu fală sau nu se fac. Astfel, din cele 8,5 miliarde de euro acordate de către Uniunea Europeană între 2000 şi 2007 pentru a recupera întârzierile în dezvoltare, nu mai rămâne nimic, nici măcar firimituri, se simt obligaţi să specifice cei de la Regiune.

Păcat că în raportul care conchide epoca "Agendei 2000", ploaia de subvenţii ştampilate Bruxelles care a scăldat insula între 2000 şi 2006, administraţia recunoaşte că banii nu au servit la mare lucru. Cele 700 de milioane cheltuite pentru a îmbunătăţi alimentarea cu apă ? În 2000, apa ajungea cu picătura în 33% din gospodării. Astăzi procentajul celor care duc lipsă de apă este de 38,7%. Stimulentele pentru a aduce turişti în afara sezonului ? Au costat 400 de milioane, bani cu care se putea cumpăra o linie aeriană. Iar ei, aceşti ingraţi, în loc să vină mai numeroşi, au scăzut în fiecare an : cu 1,2% în 2000 şi cu încă 1,1% în 2007. Iar despre cele 300 de milioane investite în maxi şi macro proiecte de energie regenerabilă, este adevărat că cea mai mică movilă îşi are astăzi eoliana, dar producţia în Sicilia tot nu depăşeşte 5% din nevoile în electricitate contra unei medii de 9,1% în sudul Italiei.

300 de milioane de euro pentru a tria 6 % din deşeuri

Şi aşa mai departe, cu acele 230 de milioane de euro – un munte de bani ! – cheltuiţi pentru îmbunătăţirea căilor ferate, care a dat naştere la un şoarece : opt kilometri de linii renovate, şi ce contează dacă, pentru a acoperi cei 400 de km între Palermo şi Messina, sicilienii trebuie să prevadă patru ore şi jumătate, pe o cale unică, fără a mai pune la socoteală opririle neaşteptate.

Din perlă-n perlă, aflăm astfel şi cum 300 milioane de euro pentru gestionarea integrată a deşeurilor au fost aruncaţi pe fereastră în timp ce munţii de gunoaie asediază oraşele. Finanţările pentru a construi 260 de depozite de gunoi şi 64 de centre de sortare şi prelucrare a deşeurilor de prelucrare nu au reuşit să împingă Sicilia dincolo de pragul de 6% din deşeuri sortate, pe când îşi fixase un scop de 35%.

Scris negru pe alb, paradoxul este evident. Cu toate acestea, sicilienii nu ar trebui să-şi facă griji, obişnuiţi cum sunt să nu se mai mire de nimic, sau chiar să creadă că în spatele intenţiilor nobile, acronimelor sforăitoare şi mitului Europei se află întotdeauna, sau aproape, acelaşi scenariu. Astăzi desigur regele este gol, dar el s-a dezbrăcat de-a lungul acestor şapte ani de subvenţii, fărâmiţate în peste 43 000 de proiecte, distribuite la ritmul clientelismului şi al derogărilor, acordate în anticamerele pâsluite ale preşedinţilor de comisii. *

O nouă clasă de "pescari de subvenţii"

Au fost chiar folosite pentru a plăti 29 000 de pădurari sau mii de anchetatori ai Patrimoniului; cheltuite pe proiecte de "inteligenţă competitivă", "marketing teritorial" şi alte "promovări ale imaginii". Inutil de spus că nici măcar o piatră din genul de mari şantiere – litoral, autostrăzi, porturi de agrement – care au transformat chipurile unor ţări precum Spania şi Portugalia, nu a fost pusă. Cu excepţia muzeelor şi monumentelor insulei, care au fost renovate.

Acest tort imens le-a lăsat gura apă la sute de societăţi, întreprinderi şi alte centre create şi dezvoltate exclusiv pentru crearea de proiecte din fonduri UE. Ei luptă între măsuri, directive şi diverse proiecte, manipulând sigle ezoterice precum FED (Fond european pentru dezvoltare), FEDER (Fond european pentru dezvoltare regională), FEAGA(Fond european agricol de garanţie) sau IFOP (Fond european pentru pescuit)şi bazându-se pe programele Equal, Urban, Leader sau Interreg. O nouă clasă de jurişti a apărut astfel, răsfăţaţi de întreprinderi şi organele publice pentru talentul lor valoros : pescuitul miraculos de subvenţii în imensul ocean "Agenda 2000".

Acest gigantic amortizor social a fost creat în 1994 cu programul european precedent şi acum se întoarce spre noul chilipir, cele 6.6 miliarde ale programului 2007-2013, care şi-a schimbat denumirea (sigla este acum PO, pentru Plan operaţional), dar nu substanţa. Şi apoi, sunt cele patru miliarde ale FAS, finanţările pentru dezvoltare pe care guvernatorul regiunii, Raffaele Lombardo, le-a promis Siciliei – fără ca prim-ministrul Silvio Berlusconi să-i dea până acum niciun euro. Va fi ultima ploaie de aur, întrucât apoi Europa va muta centrul de greutate al ajutorului asupra ţărilor din Europa de Est, noile intrate în Uniune.