Mai mult timp pentru salvatorul rus

Deţinătoare a unei mari părţi a banilor plasaţi în insulă şi chemată în ajutor de Nicosia, Rusia pune condiţii. Nici vorbă să permită taxarea companiilor sale sau să suporte pierderile băncilor cipriote. Ea aşteaptă deci un gest din partea europenilor.

Publicat pe 22 martie 2013 la 16:07

În vicleana înfruntare care îl opune Uniunii Europene, Kremlinul tocmai a ripostat. UE nu a reuşit să convingă Ciprul să instaureze o taxă spoliatoare care ar fi adus prejudiciu societăţilor publice ruse. De acum nu mai este posibil să vedem o ieşire din criză simplă sau fără prea multe pierderi. Iar lipsa de promptitudine a Rusiei de a propune un nou ajutor Ciprului este un mijloc de presiune comod asupra Europei.
Ciprul speră un ajutor de la Moscova în schimbul unor anumite “avantaje” pentru economia rusă. Michalis Sarris, ministrul cipriot de Finanţe, a subliniat că nu venise la Moscova cu mâinile goale [pe 20 martie]. El a venit s㬠expună posibilităţile care s-ar deschide Rusiei dacă ea ajuta insula. Lista presupune o participare a sistemului bancar şi exploatarea gazului. Ceea ce cere Ciprul, nu este un credit, ci concluzia unei tranzacţii socotite a fi profitabilă pentru ambele părţi.

Declaraţii abrupte de la Moscova

Dar Rusia pare acum să vrea să-şi acorde timp. Andrei Kostin, directorul băncii VTB [Vnechtorgbank], principala victimă a crizei cipriote, a anunţat că instituţia sa nu era deloc interesată de active bancare din insulă: “Aici există două bănci într-o situaţie critică care au nevoie de a fi însănătoşite. Ar fi absurd să pretindem că am avea un interes aici. Singurul nostru interes, este de a regăsi cât mai repede posibilitatea de a efectua plăţile şi de a gestiona conturile clienţilor noştri”.
Și adaugă că banca sa va trebui să-şi “oprească activitatea şi să părăsească pur şi simplu piaţa cipriotă” în caz de “decizii violând dreptul, dictate de politică”.
În ajun, într-un interviu pentru presa europeană, premierul Dmitri Medvedev declarase că în Cipru, activităţile marilor bănci ruseşti şi societăţilor cu participare a statului erau blocate, în timp ce ele nu au nicio problemă contabilă sau fiscală. Astfel a explicat el declaraţiile abrupte ale Moscovei.
El confirma astfel că paradisul fiscal cipriot nu reprezenta doar o atracţie pentru sectorul privat rus, dar şi pentru companiile publice. Premierul adăugase că Rusia ar reflecta la o susţinere pentru Cipru o dată ce UE ar fi propus propriul său ansamblu de măsuri destinate combaterii crizei.
Rusia face o pauză. Ea nu pare să vadă cum ar putea ieşi din această criză pierzând cât mai puţin şi a decis deci să se răzbune pe UE adoptând o poziţie de aşteptare, deoarece dacă Moscova se retrage, nu doar 10 miliarde va trebui să găsească Europa pentru a salva Ciprul, ci totalitatea sumei necesare, adică 17 miliarde.
În faţa acestei confruntări geopolitice, unii înalţi funcţionari europeni au încercat să-şi îndulcească afirmaţiile. José Manuel Barrosso, preşedintele Comisiei, a invocat ora târzie a reuniunii miniştrilor de Finanţe europeni, care a dus la o decizie sâmbătă dimineaţa. Este ceea ce ar fi împiedicat avertizarea Moscovei.

O insultă personală

Tonul Europei este unul care invită la calm, dar asta nu se traduce în acţiuni. De luni, aprovizionarea Ciprului cu bani lichizi de BCE ar putea să se întrerupă, ceea ce ar lăsa fără vlagă toată economia insulei. Ieri, o sursă europeană anonimă a ameninţat băncile cipriote cu lichidarea dacă un nou acord nu se găsea, referitor la o taxă pe depozite. Asta a făcut ca The New York Post să califice ofensiva între Rusia şi UE drept bătălie epică între preşedintele Putin şi cancelarul german Angela Merkel. Văzut din afară, Putin ar fi luat propunerea taxei spoliatoare a Eurogrupului drept o insultă personală.
Experţii confirmă că insula nu este în stare să facă vreo propunere cu adevărat avantajoasă Moscovei. “Pentru economia rusă, singurul interes al Ciprului rezida în modul în care se folosea de el înainte, o platformă financiară ce scăpa de legislaţia rusă, dar solidă şi previzibilă în mod raţional. Dintr-un punct de vedere al investitorului, Ciprul nu valorează mai mult decât orice alt stat stabil politic din Mediterana Orientală”, comentează Viktor Koukharski, directorul general al grupului Razvitie.
El remarcă totuşi că, dacă băncile cipriote au acumulat averi provenind din Rusia, ele au acumulat şi mai multe averi venind din Anglia. “Germania a decis să recupereze o parte din aceste depozite secrete pentru a le vărsa în puşculiţa europeană”, presupune dl. Koukharski. Dar asta a dus la scandal.

Newsletter în limba română
Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect