Pentru prima oară de când Bulgaria a intrat în Uniunea Europeană (UE), în 2007, aproape că nu se mai vorbeşte despre Europa în spaţiul public. Nicio lozincă nu poate fi repetată la nesfârşit, dar aici motivul pare mai adânc: Europa se încadrează acum în lista lungă a iluziilor pierdute în timpul perioadei de tranziţie care a urmat căderii comunismului, în 1989.

Niciun partid nu se mai înfăţişează alegătorilor săi fluturând ideea europeană. Chiar şi partidele politice care poartă numele de “europene” au uitat de ea. Europa a fost redusă la un fel de insignă pe care politicienii bulgari o poartă la rever numai faţă de străini. Din când în când, când simt nevoia, mai dau o fugă pe la Bruxelles ca să se convingă că încă mai există – în ciuda dovezilor contrare de acasă. Desigur, acolo se întâlnesc doar cu reprezentanţii partidelor din aceeasi familie politică, cele care le arată zgomotos sprijinul, mai ales în timpul alegerilor.

Vacă bună de muls

Exemplul cel mai grăitor al declinului visului european este întocmai cel al partidului care a fost la cârma ţării şi care se pregăteşte pentru un al doilea mandat, GERB (Cetăţeni pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei). În manifestarea grandioasă din 7 aprilie de la Sofia, militanţii săi au distribuit o broşură din hârtie glasată, “Direcţia cea bună pentru Bulgaria: câteva puncte din programul politic al GERB”. Din primele rânduri deja se aminteşte că acesta este un “partid de centru-dreapta, membru al familiei Partidului Popular European (PPE)”. Ca dovadă, membri eminenţi ai “familiei” au fost invitaţi şi instalaţi în rândurile din faţă ale evenimentului, precum secretarul general al PPE, Antonio López (Spania), şi preşedintele grupului parlamentar PPE la Strasbourg, francezul Joseph Daul.

Aceştia probabil că nu bănuiau că prezenţa lor era presupusă să legitimeze mercantilizarea ideii europene, vehiculată de dreapta bulgară. Dacă aceştia ar fi putut citi limba bulgară, ar fi aflat totuşi că subiectul european era abordat doar din punctul de vedere al “fondurilor europene”. Ca să înlăture orice îndoială despre faptul că pentru ei Europa este doar o vacă de muls, fostul prim-ministru Boiko Borisov s-a adresat direct invitaţilor în discursul său. “Datorită oaspeţilor noştri aici prezenţi, noi garantăm că în următorii ani vor fi injectate 32 de miliarde de leva (16 miliarde de euro) în economia bulgară. Când vine vorba despre GERB, trebuie să avem mereu în vedere faptul că suntem un partid care aduce bani în Bulgaria”.

Nedemn de a sta la masa europeană

Trebuie reamintit că înainte de a ajunge la putere, în 2009, GERB avea ambiţii europene mult mai mari. Să bage Bulgaria în spaţiul Schengen, să o scoată din umilitorul “Mecanism de Cooperare şi Verificare” (MCV) căruia ţara este obligată să se supună de la aderarea ei. Pe scurt, să facă din Bulgaria un membru cu drepturi depline al familiei europene. Dar s-a întâmplat exact invers: Sofia şi-a pierdut orice perspectivă (şi orice interes) de a adopta moneda euro şi de a intra în zona europeană de liberă circulaţie. MCV va fi menţinut se pare de-a pururea, un memento că ţara noastră nu este demnă să se aşeze la masa europeană.

De asemenea, orice concurenţă sau licitaţie cu privire la subiectul european a dispărut între partide: nimeni nu mai crede că poate câştiga alegerile fiind "mai european" decât ceilalţi.

Dovada este adusă de principalul partid de opoziţie, Partidul Socialist Bulgar (BSP). Cel mai uimitor este că, în noua sa funcţie de preşedinte al Socialiştilor Europeni (PSE), liderul BSP Serghei Stanişev vorbeşte mult mai puţin despre Europa decât înainte. În programul partidului său pentru alegerile din 12 mai, există un mic paragraf consacrat “Bulgariei în UE şi NATO” în care se vorbeşte doar de a nu accepta ideea unei Europe “cu două viteze”. În acest scop, spune programul, trebuie reduse diferenţele economice dintre regiunile bogate şi cele sărace ale Uniunii.

Dacă ideea europeană este redusă la doar atât în programul marilor partide, cum rămâne cu cele mici? Aici, Europa devine microscopică, dacă nu chiar inexistentă. Formaţiunea politică a fostului comisar european bulgar, Meglena Kuneva, “Bulgaria cetăţenilor”, promite “31 de lucruri care vă vor schimba vieţile”. Termenul “european” nu apare decât pe locul al 28-lea, pentru a promova un program de izolare a vechilor locuinţe sociale datorită – desigur – fondurilor europene.

O ameninţare pentru democraţie

Obiectiv, trebuie să recunoaştem că problema europeană apare clar, în linia întâi, în spusele liderului partidului naţionalist şi xenofob Ataka, Volen Siderov. Acesta abordează alegerile din 12 mai cu un plan intitulat “O nouă cale pentru Bulgaria”, care este departe de a fi o noutate, dar care a devenit program electoral. Şi care conţine un capitol întreg cu privire la subiectul menţinerii Bulgariei în UE. Răspunsul este dat din primele rânduri: “Uniunea Europeană este un pericol pentru democraţia şi suveranitatea naţională a ţărilor membre”. După o enumerare a tuturor viciilor UE, Volen Siderov propune o “reorientare generală a economiei bulgăreşti către China, India, Brazilia, Japonia şi Rusia”.

Iată cum, în lipsă de ceva mai bun, partidele ne oferă un tur virtual al globului pământesc, în speranţa că alegătorii le vor oferi în schimb un bilet de intrare în Parlament, care rămâne principala destinaţie turistică a politicienilor bulgari.