Europenii, toţi înrudiţi!

Doi cercetători americani au studiat genele unui eşantion de 40 de populaţii de pe continentul european. Verdictul acestora: toţi europenii de astăzi se trag din aceiaşi strămoşi. Iată de ce.

Publicat pe 14 mai 2013 la 12:04

Să luăm doi europeni din ziua de astăzi, chiar şi trăind în ţări îndepărtate, de exemplu un finlandez şi un francez: sunt mari şanse ca cei doi să aibă strămoşi comuni care au trăit în urmă cu o mie de ani. Iată ceea ce demonstrează o analiză genetică asupra a 2257 persoane din 40 de populaţii de pe continent: albanezi, englezi, belgieni, danezi, spanioli, italieni, macedoneni, ruşi, turci, etc.
Studiul, care tocmai a fost publicat în Plos Biology, a fost realizat de doi geneticieni ai populaţiilor, Peter Ralph şi Graham Coop (Universitatea din California, în Davis, California). Acesta demonstrează că, la o scară de 3000 de ani, există un grad ridicat de înrudire între populaţiile diferitelor ţări europene, deşi acestea sunt de construcţie recentă şi un amestec de grupuri umane diferite.
Cei doi cercetători au studiat genomul complet al 2257 de indivizi. Ei au căutat segmente de ADN comun diferiţilor indivizi. Principiul general este că doi indivizi care au un strămoş comun pot avea un segment de ADN comun moştenit de la acest strămoş. Cu cât acest segment este mai lung, cu atât strămoşul comun este mai recent. Analizând lungimea segmentelor de ADN comune între doi indivizi, cercetătorii pot evalua distribuţia în timp a strămoşilor lor comuni.

Amestec de segmente scurte şi lungi

De ce există o relaţie între timp şi lungimea segmentelor de ADN comune între doi indivizi? Pentru a înţelege motivul trebuie studiat modul în care genele, şi deci ADN-ul, care este suportul lor material, se recombină la fiecare generaţie. Genomul unui individ dat este format prin amestecarea genelor părinţilor săi, astfel încât ADN-ul său este constituit din segmente de la mama şi tatăl său. La generaţia următoare, amestecul integrează noi segmente de ADN, şi aşa mai departe.
Acest proces continuă de-a lungul generaţiilor. Astfel încât genomul unei persoane conţine segmente din ADN-ul strămoşilor săi, intercalate cu noi segmente introduse la fiecare generaţie. Şi cum locul unde intervin modificările în secvenţele de ADN se schimbă de fiecare dată, segmentele care rămân sunt din ce în ce mai scurte. Astfel, veri primari, care au bunici comuni, vor avea segmente comune de ADN mai lungi decât veri de gradul doi, care vor avea segmente comune de ADN mai lungi decât veri de gradul trei etc.
Dacă un segment moştenit de la un strămoş a fost păstrat de două persoane după multe generaţii, se poate evalua vechimea acestui strămoş plecând de la lungimea segmentului. Iată ceea ce au făcut Peter Ralph şi Graham Coop. Calculele lor arată ca doi europeni din două ţări vecine au între doi şi doisprezece "strămoşi genetici" comuni în ultimii 1500 de ani, şi până la o sută în ultimii 2500 de ani.

Strămoşi comuni

Oricât de uimitor ar putea fi, toţi locuitorii Europei care au trăit în urmă cu o mie de ani şi care au avut urmaşi sunt ei-înşişi strămoşii tuturor europenilor de azi! Sau, dacă preferaţi, toţi europenii contemporani se trag dintr-un ansamblu de strămoşi care au trăit acum o mie de ani.
Cercetătorii au constatat totuşi că repartiţia strămoşilor comuni nu este omogenă din punct de vedere geografic: de exemplu, italienii au mai puţini strămoşi genetici comuni cu ceilalţi europeni, şi au mai multe legături cu strămoşii de acum 2000 de ani mai degrabă decât cu cei de acum 1000 de ani. Această diferenţă poate reflecta o mai mare izolare geografică.
Dar cercetătorii recunosc ei-înşişi că pentru a studia în mod detaliat o istorie atât de complexă precum cea a Europei, nu este suficientă analizarea genelor contemporanilor. Va trebui de asemenea folosit ADN-ul indivizilor care au trăit în trecut, şi care pot fi dataţi cu precizie. Şi fără îndoială vor trebui să intervină şi alte discipline, precum arheologia sau paleoantropologia.

Newsletter în limba română
Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect