Gara rutieră din Shumen (Bulgaria), de unde provin numeroşi autori de fraude în Olanda, în detrimentul compatrioţilor lor.

Imigranţi în plasa întinsă de reţelele turceşti

Abuzează oare imigranţii bulgari de ajutoarele sociale? Ce este sigur este că mai multe cazuri de fraudă au dus la izbucnirea polemicii. Foarte adesea însă, presupuşii vinovati sunt şi victime ale reţelelor de crimă organizată.

Publicat pe 17 mai 2013 la 11:14
Gara rutieră din Shumen (Bulgaria), de unde provin numeroşi autori de fraude în Olanda, în detrimentul compatrioţilor lor.

Mitko Dimitrov Iliev a cerut pentru prima oară paşaport la vârsta de cincizeci de ani. E un tip mic de statură, cu dinţii stricaţi şi o privire timidă. Casa lui din Ivanski – un sat din nord-estul Bulgariei – e dărăpănată, dar spaţioasă. Pe o etajeră, altfel goală, se află un acordeon. Cu ajutorul lui, Mitko a încercat să câştige bani toamna trecută pe străzile din Groningen. Într-o zi, în timp ce cânta, a fost abordat de un grup de turci. S-au oferit să-l ajute să se înscrie la administraţia oraşului. “Unul dintre turci traducea. Habar n-aveam ce spuneau”. Pe urmă, turcul i-a promis un telefon mobil nou-nouţ şi a adăugat: “Vino, o să deschidem o firmă”. L-a pus pe bulgar – care e analfabet – să semneze un teanc de documente. Mitko îşi ţine arătătorul şi degetul mare la o distanţă de cincisprezece centimetri: atât de gros era teancul.
Turcii din Olanda, Germania, Belgia şi Bulgaria joacă un rol important în organizarea fraudei cu alocaţii din Olanda – şi în exploatarea bulgarilor analfabeţi. În Bulgaria există o importantă minoritate vorbitoare de turcă, formată din etnici turci şi din romi care s-au declarat turci după 1989. Datorită limbii şi religiei, se pot alătura comunităţilor turce din Europa Occidentală. Mitko a primit 200 de euro. Telefonul promis nu l-a văzut niciodată. După câteva săptămâni însă, vechiul lui telefon a început să sune insistent. I se adresa mereu vocea unui olandez pe care nu-l înţelegea. După o vreme, Mitko a înţeles că bărbatul era probabil de la o bancă. Crede că e vorba de banca olandeză al cărei logo reprezintă un leu portocaliu, pentru că a văzut odată acest logo pe un card.
Banca a continuat să sune. Între timp, Mitko bănuieşte că deţine o firmă cu datorii mari. Mai mulţi cunoscuţi de-ai lui au păţit acelaşi lucru. Nu ştie de câţi bani e vorba, căci singura hârtie pe care o are este formularul de înscriere la administraţia oraşului. Acum câteva zile, Mitko a decis să-şi închidă telefonul şi s-a întors în Bulgaria cu un microbuz. “Mă tem că o să-mi confişte casa sau că o să mă închidă pentru o faptă de care nu sunt vinovat”.

Din satele bulgare pleacă întruna microbuze

Ivanski e doar unul dintr-o serie de sate bulgare de unde pleacă mereu microbuze spre Olanda. În urma unei anchete realizate într-o seară la Şumen, reşedinţa regiunii cu acelaşi nume, a rezultat o listă de şapte localităţi pe o rază de treizeci de kilometri. În majoritatea satelor, există unul sau doi bărbaţi care stabilesc contactele şi organizează transportul.
“Din păcate, invazia minorităţilor bulgare – romi şi turci – în sistemele de asigurări sociale din Occident s-a instituţionalizat şi s-a profesionalizat între timp”, spune Krastio Petkov, profesor de sociologie la Universitatea de Studii Economice Naţionale şi Internaţionale din Sofia. Petkov este specializat în migraţia economică spre UE şi a făcut muncă de teren în Belgia.
De-a lungul anilor, reţelele informale, compuse din clanuri în cel mai larg sens al cuvântului, au devenit stabile şi din ce în ce mai rafinate, apreciază el. Un procuror bulgar care se ocupă de cazul olandez precizează: “Sunt foarte mirat că nu am primit încă nici o plângere din Germania. Acum trei ani, Finlanda a trimis acasă trei avioane pline cu oameni. Le-au făcut cadouri şi i-au avertizat să nu se mai întoarcă”. Procurorul zâmbeşte. “Oamenii pleacă în felul acesta în ţările cele mai bogate ale Europei. În Spania şi Grecia, în schimb, se duc să lucreze din greu”.

Turism social

Reţelele sunt organizate pe trei niveluri. “Locotenenţii”, care fac recrutări în Bulgaria şi care sunt adesea mai bine pregătiţi şi vorbesc mai multe limbi decât media. Ei se află în contact cu cei care organizează cazarea şi înregistrarea în ţara de destinaţie. În sfârşit “şefii cei mari”, “oamenii care oferă protecţie”. Ei ştiu să rezolve problemele cu poliţia şi cu justiţia şi au contactele necesare în acest sens. Concluziile lui Petkov se bazează parţial pe interviuri luate romilor de la Bruxelles. “Belgia are aceeaşi problemă cu ‘turismul social’ ca şi Olanda”, spune el pe un ton hotărât. Unul dintre motivele pentru care, în ultimele două decenii, un număr semnificativ de romi din Bulgaria au ales să devină musulmani şi să vorbească turca este că astfel au acces mai uşor la comunităţile turce. “Aceste comunităţi îi ajută să se stabilească în ţările în care ajung, nu şi să se integreze”. În practică, prima şi a doua generaţie de turci devin şefii şi patronii nou-veniţilor bulgari. Aceleaşi reţele care organizează “turismul social” sunt deseori implicate şi în prostituţie sau în traficul de persoane pentru muncă la negru prost plătită, prin intermediul unor antreprenori agricoli. “Îi exploatează”.

Turcii promit pâine, îţi dau firimituri”

Gancio şi Veneta Todorov, din Salmanovo, un sat cu nouă sute de locuitori şi şase orchestre, s-au întors acum câteva săptămâni din oraşul olandez Zwolle. Veneta vinde acolo Straatkrant [literal, “ziarul străzii”] în faţa supermarketului Jumbo. Gancio face acelaşi lucru lângă magazinul Aldi. Au lalele în grădina din faţa casei lor izolate şi servesc, pe masa de sub viţa de vie, arahide de la un Aldi olandez. Când părinţii sunt la lucru în Olanda, cei trei copii locuiesc aici, cu bunicii. La Zwolle, Gancio şi Veneta închiriază cu cinci euro pe noapte o cameră de la o africană. “Îmi vine să înnebunesc într-un loc atât de strâmt”, oftează Gancho. E clar că se simte bine aici, în propria lui grădină, unde există şi o curte mare de păsări. Faptul că bulgarii încă au nevoie de permis de muncă în Olanda şi în Belgia îi face mai vulnerabili. “Turcii îţi promit pâine, dar nu-ţi dau decât firimituri. Sunt nişte mincinoşi, iar dacă te plângi, te ameninţă că te dau pe mâna poliţiei”. Soţii Todorov se bucură pentru la anul, când bulgarii vor avea dreptul să lucreze fără permis de muncă. “Atunci o să pot şi eu în sfârşit să accept joburile care mi se oferă”, spune Gancio. De exemplu, la poştă, în agricultură sau la un abator de găini. “Acum încă suntem cerşetori”.

Newsletter în limba română
Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect