Alegeți o limbă
În decursul vizitei sale în Spania, în 6 şi 7 noiembrie, scrie La Vanguardia, Papa Benedict al XVI-lea şi-a concentrat discursul "pe axa principală a pontificatului său: riscurile pe care Biserica Catolică le vede în progresul laicismului şi al secularizării societăţii europene, în special în ceea ce priveşte familia tradiţională", care ar fi ameninţată de politica condusă de guvernul socialist al lui José Luis Zapatero.
Papa nu a profitat de "această ocazie unică de a uni credinţa, raţiunea şi cultura", regretă El País, întrucât "şi-a impus sarcina herculeană de a lupta împotriva secularizării irezistibile a Europei", "al cărei centru operaţional ar fi, în mod curios, Spania". Este adevărat că Spania "nu mai este lumina de la Trento", conciliul care a lansat Contrareforma în secolul al XVI-lea, şi că credincioşii au fost mai puţini decât scontaţi, observă cotidianul, dar "Ratzinger exagerează şi a pierdut o bună oportunitate de a apropia Biserica şi Statul".
Cine l-a sfătuit atât de greşit?
La Barcelona, consideră Joana Bonet în La Vanguardia, mesajul papal a fost "continuarea logică a lamentării bisericii asupra pierderii rădăcinilor creştine ale Europei şi a posibilelor consecinţe ale acestui fapt". În acelaşi ziar, Enric Juliana consideră că "religia catolică are acum un Papă Carolingian" care vorbeşte într-un "limbaj didactic care nu are nimic ofensator", asigură editorialistul.
Cine l-a sfătuit pe Papa Benedict al XVI-lea în timpul călătoriei sale în Spania nu i-a făcut un serviciu, judecă însă Süddeutsche Zeitung. Cotidianul din München condamnă "această comparaţie nefericită cu anii '30", atunci când Republica spaniolă încerca să reducă rolul bisericii în ţară. Aceasta demonstrează încă o dată că Vaticanului îi place să-şi oculteze istoria, şi anume că "clerul spaniol, agresiv şi ucigaş, a ţinut scara Franco-fascismului victorios". De ce "Papa Benedict al XVI-lea reînvie acest subiect acum? Deoarece în domeniul social, Spania a ajuns în prezent. Căsătoria între homosexuali, divorţ într-un termen suportabil, avort, educaţia sexuală - iată catalogul de păcate pe care - în ochii Vaticanului - Spania nu le poate ispăşi".
La Varşovia, în schimb, Rzeczpospolita avertizează împotriva "periculosului anti-clericalism". "Cuvintele lui Benedict al XVI-lea privind reîntoarcerea sentimentului anticlerical în Spania au fost descrise de către majoritatea mass-media europeană ca un atac împotriva guvernului lui José Luis Zapatero. Dar este evident că, de 6 ani încoace, cetăţenii spanioli credincioşi au avut nenumărate motive de a se simţi atacaţi şi încolţiţi".
Cehii, nereceptivi faţă de personalitatea papei
Prin urmare, consideră Rzeczpospolita, "când politicienii tac chitic, nu este de mirare că Papa trebuie să se exprime. Tot aşa cum demonstrăm o mare sensibilitate atunci când vine vorba de radicalismul de dreapta, ar trebui să ne îngrijorăm atunci când stânga adoptă o poziţie extremă. În special deoarece anticlericalismul politic nu este ceva exotic în Polonia".
La Praga, Lidové Noviny se miră în prima pagină : "Nereligioşii!, bombăne papa despre cehi". Într-adevăr Papa Benedict al XVI-lea a citat Republica Cehă drept exemplu pentru pierderea religiozităţii în Europa. Şi totuşi, remarcă ziarul sprijinindu-se pe un sondaj, cehii nu sunt atât anti-catolici cât nereceptivi faţă de personalitatea papei. Pe de altă parte, în timp ce Papa este preocupat de faptul că "vidul spiritual care este pe cale să se creeze în Europa lasă locul Islamului", Lidové Noviny subliniază că "Islamul are mai puţine şanse să se instaleze la noi decât în ţările catolicismului înflăcărat".
Observaţiile pontificale, avertizează cotidianul ceh, ar putea accentua un reflex "de rezistenţă husită" în ţara în care Jan Hus a vrut să reformeze Biserica în secolul al XV-lea. Dar "Papa, căruia îi place să argumenteze prin adevăr şi relaţia acestuia cu libertatea, ar putea alimenta astfel vechiul şi memorabilul slogan husit anti-catolic: adevărul va triumfa".
