Alegeți o limbă
Toţi participanţii la forumul referitor la locurile de muncă pentru tineri organizat la Paris de Institutul Berggruen, de la preşedintele francez, François Hollande, până la premierul spaniol, Mariano Rajoy, trecând pe la foştii preşedinţi Felipe González şi Mario Monti, au insistat asupra a trei idei de bază care definesc perfect alarmanta situaţie a economiei europene: creşterea continuă să stagneze, situaţia şomajului, mai ales în rândul tinerilor, este greu de suportat şi este imperativ necesar să se acţioneze, fără întârzieri sau scuze.
Sunt peste şase milioane de tineri fără slujbe în Europa şi împotriva acestei realităţi dezolante, care condamnă la frustrare generaţiile mai bine pregătite din economia europeană, s-a concentrat un program apărat de Franţa şi Germania care avansează 6 miliarde de euro; cu acest capital, Banca Europeană de Investiţii ar putea să garanteze credite de până la 60 de miliarde pentru a subvenţiona companiile care se obligă să angajeze persoane sub 25 de ani.
Obsesie în schimbare
Șomajul, şi mai ales şomajul în rândul tinerilor, a evidenţiat o situaţie de urgenţă pe piaţa muncii în Europa, atât pentru ameninţarea evidentă asupra creşterii economice a continentului precum pentru riscul ridicat referitor la distrugerea coeziunii sociale fragile, din zona euro şi UE. Gravitatea acestei situaţii de urgenţă este unul din motivele principale pentru care Comisia Europeană îşi diminuează obsesia pentru austeritate, după cum a amintit ieri Hollande.
Nu este sigur că subvenţia directă pentru angajare este cea mai bună formulă pentru a favoriza crearea de locuri de muncă pentru tineri; există abordări indirecte (stimularea investiţiilor şi a consumului, sprijin pentru finanţarea companiilor) care ar trebui să completeze programul franco-german, şi în Paris au fost expuse unele idei interesante. Dar factorul decisiv în aceste momente este rapiditatea acţiunii. Urgenţa constă în frânarea distrugerii locurilor de muncă; şi mai constă în trimiterea unui mesaj societăţii potrivit căruia şomajul în rândul tinerilor dă naştere unui maxim angajament din partea autorităţilor.
O altă viziune
În faţa oricărei probleme clare, aproape toate opţiunile sunt mai bune decât inacţiunea. Trebuia să se pună capăt fatalismului potrivit căruia măsurile împotriva şomajului sunt obturate de restricţiile inerente politicii de austeritate. Ei bine, pesimismul nu are de ce să fie singura viziune posibilă în această fază a recesiunii, a lipsei de resurse bugetare şi a absenţei iniţiativei în unele instituţii comunitare.
Aceasta este tocmai marele merit al întâlnirii de la Paris. Se face un prim pas care se poate cristaliza în noi iniţiative paneuropene împotriva şomajului şi în favoarea creşterii; se simte un precedent util şi se indică un drum pentru o soluţie reală. În acelaşi timp se câştigă probabilitatea, poate speranţa, că paralizia de pe piaţa muncii europene începe să se corecteze pe termen scurt. Dar este necesar să ne amintim de axioma keynesiană potrivit căreia oportunităţile nu generează certitudini. Pentru ca iniţiativa să aibă succes, chiar dacă unul modest, este absolut necesar ca firmele să accepte provocarea şi să nu piardă oportunitatea.
Context
Un plan cu trei puncte
"Un plan de salvare a generaţiei pierdute", titrează Ta Nea, cotidianul grecesc, care reaminteşte că rata şomajului în rândul tinerilor de sub 24 de ani este de 58% în Grecia, 55.8% în Spania şi 38.2% în Portugalia, se felicită de planul prezentat de Germania şi Franţa.
Cele două ţări explică Les Echos au lansat o "iniţiativă europeană pentru muncă", "bazată pe trei linii principale":
accesul la credite pentru IMM-urile care [...] crează cele mai multe locuri de muncă pentru tineri, dezvoltarea unui sistem de învăţământ prin alternanţă [învăţare în şcoală şi stagii în întreprindere] şi încurajarea mobilităţii, nu numai pe teritoriul naţional, ci în întreaga Europă. Scopul este şi de a dezvolta ucenicia, una dintre piste fiind relansarea proiectului unui "Erasmus al alternanţei", aşa cum există pentru studenţi.
Altfel, conchide cotidianul economic, citându-l pe economistul francez Jacques Attali, care a participat la colocviul consacrat problemei şomajului în rândul tinerilor:
tinerii vor avea trei alegeri: să plece din Europa, să rămână în Europa şi să intre în politică, sau să facă o revoluţie...
