Extinderea înaintează fără pasiune

"Zilele fastuoase ale extinderii Uniunii Europene s-au sfârşit", constată Les Echos. "Această schimbare de mentalitate se simţea în tonul şi cuvintele folosite de către comisarul european pentru Extindere şi Politica de Vecinătate, maghiarul Stefan Füle, în timp ce prezenta raportul anualconsacrat candidaturii a nouă state din Balcani, a Turciei şi a Islandei", pe 9 noiembrie, la Bruxelles.

Comisia, afirmă cotidianul economic francez, "oferă puţine noi etape celor nouă ţări care bat la uşa ei, în afară de acordarea statutul de ţară candidată Muntenegrului, din fosta Iugoslavie, dar nu Albaniei, căreia i se cere să asigure "stabilitatea instituţiilor garantând democraţia şi statul de drept".

"Aderarea Croaţiei este în studiu", se felicită Vjesnikdin Zagreb. Citându-l pe Stefan Füle, acest cotidian apropiat de guvern afirmă că "ultimii o sută de metri din maraton sunt întotdeauna cei mai grei de făcut", mai ales capitolul "Justiţie şi luptă împotriva corupţiei", unul dintre cele 8 capitole care nu sunt încă închise din cele 33 ale tratatului de aderare.

Bruxelles, spune Novi List, "aşteaptă în special ca Croaţia să îşi intensifice eforturile în lupta împotriva corupţiei la cel mai înalt nivel, ţintind cazurile care afectează partidul la putere, HDZ, implicat în extorcare de fonduri de la întreprinderi publice pentru a-şi umple cuferele". Anchetele în curs au implicat deja un ministru şi pe trezorierul HDZ, ca şi pe fostul prim-ministrul Ivo Sanader, care a demisionat în 2009, fără motiv aparent.

În afară de Croaţia, Uniunea Europeană îşi deschide porţile noilor veniţi din Balcani "cu prudenţă şi ezitare", consideră Rzeczpospolita. În ceea ce priveşte Turcia, care rămâne "o problemă enormă pentru UE", perspectivele sunt mai sumbre.

Dar presa turcă este aproape mută pe această temă. Oare pentru că 10 noiembrie este aniversarea morţii lui Atatürk (10 noiembrie 1938) iar această comemorare ocupă un loc important în mass-media turcă ? Sau trebuie să fie văzut ca un semn al dezamăgirii opiniei publice faţă de UE ?

Hurriyetaminteşte totuşi felul în care Comisia îi reproşase Ankarei lipsa de coordonare care a caracterizat revizuirea constituţională aprobată prin referendum pe 12 septembrie. Cotidianul remarcă de asemenea că Bruxelles critică pragul electoral de 10 % necesar pentru ca un partid să intre în Adunarea Naţională, întrucât nicio ţară din UE nu are un sistem atât de sever. Această remarcă nu apărea în rapoartele 2008 şi 2009, iar reintroducerea ei se înscrie fără îndoială într-o dorinţă de a ridica un obstacol în calea rezolvării problemei kurde, analizează Hurriyet.

Între Bruxelles şi Ankara, observă de partea lui La Stampa, "dialogul se blochează aparent asupra unor probleme politice şi juridice : cazul kurd, disputa cu Atena, drepturile omului, discriminarea religioasă, statutul femeilor. Dar în realitate, Franţa şi Germania nu vor să audă de Turcia. Şi dacă aceste două ţări sunt reticente, nimeni nu poate face mare lucru pentru a readuce Sublima Poartă pe drumul cel bun".

Mai general, "UE s-a plictisit de extinderi", scrie Gazeta Wyborcza, care explică acest plictis prin criza economică şi importanta imigraţie din România şi Bulgaria care a urmat extinderea la aceste două ţări, în 2007. "Francezii, germanii, austriecii sunt foarte reticenţi în a accepta rapid noile ţări. În schimb, unele guverne din Balcani sunt descurajate de lipsa de perspectivă de aderare în deceniul următor, îşi pierd motivaţia în lupta împotriva corupţiei şi atenţia faţă de încălcarea libertăţii de exprimare", subliniază cotidianul din Varşovia.

În acest context, "prezentarea raportului privind extinderea şi negocierile de aderare a devenit, din 2007, un ritual lipsit de sens şi plin de clişee", consideră Der Standard. "La vremea respectivă, s-a susţinut extinderea spre est cu România şi Bulgaria. Iar apoi s-a simţit o mare oboseală".

De fiecare dată, reaminteşte ziarul austriac, "Comisia semnala candidaţilor rămaşi, Croaţia şi Turcia, şi mai recent Islanda şi Muntenegru, micile progrese şi problemele economice şi politice nerezolvate. Şi după fiecare raport, se declanşau sistematic în opinia publică dezbateri aprigi şi controverse despre Turcia".

Între cei pro şi contra, rămâne "puţin loc pentru nuanţe", deploră Der Standard. "Păcat. Polemica în jurul Ankarei ascunde faptul că progresele cele mai notabile se află în Balcani, cea mai apropiată regiune de extindere a Uniunii. [...] Acest lucru este important, în special pentru Austria. Ar trebui să ne certăm mai puţin despre Turcia şi să discutăm mai mult despre pregătirea momentului când toate statele mici din Balcani vor face parte din UE - probabil cu mult înaintea Turciei".