Știri Manifestaţii în Bulgaria
Confruntare între manifestanţi şi poliţie, în faţa autobuzului în care deputaţii încearcă să părăsească Parlamentul, la Sofia, în 23 iulie.

Puterea se agaţă de vid

Aproximativ 3000 de persoane au încercuit Parlamentul bulgar, în 23 iulie, împiedicând deputaţii şi miniştrii să iasă timp de mai multe ore, înainte de a fi dispersaţi de poliţie. După 40 de zile de manifestaţii, guvernul pare deconectat de o societate în plină evoluţie.

Publicat pe 24 iulie 2013 la 15:27
Confruntare între manifestanţi şi poliţie, în faţa autobuzului în care deputaţii încearcă să părăsească Parlamentul, la Sofia, în 23 iulie.

Puterea se contractează asupra ei-înseşi. Baricadele din jurul Adunării Naţionale şi cordonul de poliţie desfăşurat în jurul clădirii amintesc de căderea comunismului şi de perioadele de criză în Bulgaria. Proiectul comunist, maniac şi paranoic, convins că cineva vroia să-i smulgă acea putere câştigată prin sânge şi violenţă, nutrea totuşi tendinţe expansioniste: el căuta să controleze şi să dirijeze masele populare, organiza manifestaţii de muncitori menite a înscena unitatea naţiunii şi a partidului.
Astăzi, aceeaşi putere se află în mâinile "descendenţilor Biroului Politic", dar are o altă înfăţişare. Este mai întâi un fel de izolare, o guvernare prin frică, o opacitate vinovată. Este o putere a baricadelor, sau mai degrabă de "baricadaţi în faţa cetăţenilor", aşa cum se putea citi pe o pancartă.
În schimb, nu au fost niciodată baricade în faţa preşedinţiei republicii. Ca şi cum preşedintelui Plevneliev, [din Partidul Cetăţenilor pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei, GERB] nu i-ar fi frică de manifestanţi. [[Există o putere anonimă, grăbită să ia decizii fără nicio iotă de transparenţă]], şi care se simte uşurată de a fi supravieţuit de pe o zi pe alta. Aceasta este puterea care impune, în mod foarte opac, numirile de guvernatori şi de înalţi funcţionari.
Guvernul încropit după negocieri tenebroase între două partide, se preface că are o anumită existenţă politică, încercând să impună Parlamentului baricadat măsuri pe termen scurt şi lung. Aceste eforturi sunt nimicite de manifestaţii şi de instabilitatea politică.
Dincolo de starea scenei politice şi de nemulţumirea populară, adevărul este că politica din Bulgaria nu a depăşit foarte mult, în termeni de evoluţie, marile idei de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Sau, în cel mai bun caz, cele de dinaintea căderii Zidului Berlinului.
Dacă ne-am deschide ochii, am vedea că primul ministru Plamen Oreşarski [Partidul Socialist, la putere din 29 mai 2013] poartă masca monarhiei, că doreşte să se adreseze naţiunii în calitate de conducător suveran, convins că societatea ar trebui să accepte în tăcere tot soiul de numiri şi de acţiuni. Iar ceea ce nici Partidul Socialist, nici aliaţii săi nu pot înţelege este că scena politică s-a schimbat de când cu globalizarea şi cu apariţia societăţii informaţionale.

Politicienii, produse de larg consum

Şi nu se întâmplă doar în Bulgaria, ci în întreaga lume, chiar şi în Turcia şi Egipt. Astăzi, miniştrii şi deputaţii nu mai sunt atât figuri ale autorităţii cât produse de larg consum: societatea se aşteaptă ca ei să dea constant explicaţii, sau sunt măturaţi de pe scena politică.
Această absurditate intervine într-un moment în care puterea se mută către un nou spaţiu de control: internet şi reţelele sociale, unde se formează o nouă transparenţă democratică. Pretutindeni în lume, oamenii nu se mai mulţumesc cu rolul de alegători odată la fiecare patru ani, în timp ce altcineva decide de soarta lor. [[Asistăm la apariţia unei noi forme de cetăţenie. Care este în măsură să anuleze recidivele nefaste ale oricărui guvern.]]
Este vorba despre formarea unui nou spaţiu prin intermediul structurilor cetăţeneşti de reţea, care probabil va transforma partidele tradiţionale din interior. Această nouă democraţie zămislită din reţelele sociale poate sparge status quo-ul reţelelor clienteliste, atât de îndrăgite de Partidul Socialist şi de partenerii săi. Ea poate sparge feudalismul politic, cu toate practicile sale aferente, cum ar fi cumpărarea de voturi. Este vorba despre formarea unei noi suveranităţi care se propagă în jos prin descentralizare şi în sus prin instituţiile europene şi pieţele financiare.

Reţelele sociale, o nouă cetăţenie

Puterea, privată de esenţa ei, se transformă într-o cochilie goală, plasată între diferitele centre de putere. Şi aici încearcă baricadaţii să transmită un mesaj, sau mai degrabă dorinţă lipsită de sens. Obişnuinţa este cea care îi determină să caute sprijin prin divizare, învrăjbind cetăţenii unii cu alţii, Sofia cu provincia sau organizând o altă manifestaţie în favoarea guvernului ca răspuns la manifestaţiile masive împotriva lor.
Conducătorii ţării tot nu reuşesc să înţeleagă că noua cetăţenie a reţelelor sociale a curmat legătura tradiţională dintre politică şi teorie, şi este doar o chestiune de timp înainte ca diferitele regiuni ale ţării să se reorganizeze potrivit principiului acestei democraţii, care trece de spiritul de teritoriu. Liderii Partidului Socialist, Serghei Stanişev, şi el al Mişcării pentru Drepturi şi Libertăţi [partidul minorităţii turce, reprezentat în guvern], Lutvi Mestan, caută cu disperare un demers înrădăcinat în spiritul tranziţiei democratice, care este pe cale să-i scoată din funcţiune. Şi în acelaşi timp se cramponează de putere, cu toate mijloacele la dispoziţia lor, gata să facă toate compromisurile necesare, chiar şi cu opoziţia partidului GERB, al fostului prim ministru Boiko Borisov. Aceştia sunt oameni care au o convingere aproape religioasă că sunt destinaţi să conducă.

Newsletter în limba română

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect