Europa îşi rupe dinţii pe cookie-uri

Eforturile celor de la Bruxelles de a reglementa fişierele-spion care urmăresc utilizatorii în funcţie de navigarea lor pe Internet sunt subminate de lobby-urile site-urilor comerciale şi de lipsa unui acord între statele membre.

Publicat pe 25 noiembrie 2010 la 17:14

Uniunea Europeană, care doreşte să fie în avangarda protecţiei vieţii private pe Internet, a adoptat anul trecut o directivă stipulând că societăţile comerciale trebuie să obţină consimţământul utilizatorilor înainte de a plasa fişiere de urmărire a activităţilor lor (cookie-uri) pe computerele acestora. Acum nu mai trebuie decât ca statele membre să o pună în aplicare.

Dar societăţile de pe Internet, agenţiile de publicitate, legislatorii, apărătorii vieţii private şi statele membre ale UE nu reuşesc să cadă de acord cu privire la interpretarea textului. Este suficient ca utilizatorii să accepte cookie-urile atunci când îşi configură browser-ul? Sau trebuie pus în aplicare un plan susţinut de sector care să permită utilizatorilor să aibă acces la informaţiile privitoare la viaţa lor privată - şi să refuze eventual distribuirea acestora? Utilizatorul trebuie de fiecare dată să clicheze o căsuţă pentru ca cookie-urile să poată fi introduse în calculatorul lui?

Despre securitatea consumatorilor pe Internet

"Ne aflăm acum într-un fel de no man's land", deplânge Bridget Treacy, care conduce secţia "Viaţă privată" în cadrul cabinetului de avocaţi Hunton & Williams, în Marea Britanie. Bruxelles promite clarificări pentru începutul anului viitor. Cele 27 de state membre trebuie să transpună reglementările UE în legislaţia naţională până în luna mai 2011. Dar fiecare ţară este liberă să interpreteze textul cum doreşte, deschizând calea unei amestecături monstruoase sub formă de norme contradictorii. Rezultatul: este probabil că nicio schimbare majoră ne se va produce.

Autorităţile europene se consideră a fi în prima linie a luptei pentru securitatea consumatorilor, în special în ceea ce priveşte substanţele chimice şi organismele modificate genetic. Dar punerea în aplicare de protecţii efective într-un Internet fără frontiere şi în evoluţie constantă este o altă poveste. Saga a început acum mai mult de douăzeci de ani, când deputaţii europeni îşi propuseseră să refacă normele privind cookie-urile.

Newsletter în limba română

Aceste fişiere text de mici dimensiuni introduse pe computere de către site-uri memorează login-uri, parole şi preferinţe, ceea ce este comod pentru utilizator. Dar permit de asemenea urmărirea faptelor şi gesturilor acestuia on-line. Site-urile comerciale se bazează pe aceste istorice de navigaţie pentru a trimite anunţuri direcţionate. Conform vechilor norme, acestea trebuie să ofere consumatorilor posibilitatea de a refuza cookie-urile, de obicei printr-o setare în browser [opt out].

Dar o comisie condusă de Alexander Alvaro, un europarlamentar german, a propus să schimbe noua directivă, prevăzând din contră că un utilizator trebuie să autorizeze în mod explicit introducerea de cookie-uri [opt in]. A fost astfel pregătit un proiect care stipulează că un cookie nu poate fi introdus fără "un consimţământ prealabil" din partea utilizatorului.

Publicitatea pe Internet a generat 14,7 miliarde de euro

Această dispoziţie îngrijorează profesioniştii europeni ai publicităţii pe Internet, care a generat 14,7 miliarde de euro de cheltuieli publicitare în 2009, potrivit Interactive Advertising Bureau (IAB), asociaţia pentru promovarea publicităţii on-line. Regula consimţământului prealabil este "ceva inacceptabil pentru noi", a spus Kimon Zobas, vice-preşedinte al IAB pentru Europa.

Dl. Zorbas şi colegii săi au exercitat presiuni asupra politicienilor. Negocierile au continuat până în ultimul minut, înainte de adoptarea textului de către Parlamentul European, în luna mai. O dispoziţie stipulând că o setare a browser-ului autorizând cookie-urile ar fi un "consimţământ prealabil" a fost uşurată şi pusă în anexă.

Pentru agenţiile de publicitate, schimbarea de formulare înseamnă că nu este necesar să se obţină aprobare pentru fiecare cookie şi că setările browser-ului sunt suficiente. Apărătorii vieţii private nu sunt de aceeaşi părere. Pentru deputatul european grec Stavros Lambrinidis, directiva urmăreşte să se asigure că "niciun cookie, niciun spyware, pe scurt nimic nu intră pe calculatorul dvs. fără ca să fiţi la curent şi fără ca să permiteţi".

Neelie Kroes, comisarul însărcinat cu aplicarea legii, pare să urmeze o cale de mijloc. Dna Kroes propune o auto-reglementare de către sector, prin principii directoare aplicabile întregii Europe. Pe 16 decembrie, agenţiile de publicitate vor începe să explice propunerea organizaţiilor de apărare a consumatorilor şi de protecţie a vieţii private.

Dna Kroes îşi va da răspunsul la începutul acestui an, promite un purtător de cuvânt. Dezbaterea asupra directivei continuă în cele 27 de state membre. Autorităţile naţionale de reglementare ar trebui să respecte pur şi simplu directiva europeană. La rândul lor, agenţiile de publicitate, portalurile internet şi producătorii de browsere urmează evoluţia situaţiei de foarte îndeaproape.

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect