Alegeți o limbă
"Cursa nebună între liderii zonei euro şi pieţe a terminat o nouă etapă-cheie", constată La Tribune. În 28 noiembrie, "miniştrii de finanţe ai celor Douăzeci şi Şapte au finalizat mai întâi planul de salvare de 85 miliarde de euro pentru Irlanda", explică cotidianul francez. "Dar mai ales, Paris şi Berlin au convenit să continue dincolo de 2013 linia de apărare înfiinţată pentru a scoate zona euro din criza sistemică la care a condus explozia datoriilor publice. Cu experienţa grecească, liderii au înţeles că era nevoie să demonstreze cât mai repede unitatea lor".
Mecanismul de stabilitate european anunţat prevede participarea creditorilor privaţi la viitoarele eventuale planuri de ajutor pentru ţările cu probleme. Dar, "spre deosebire de ceea ce dorea iniţial Germania, această participare a sectorului privat se va face 'de la caz la caz', precizează La Tribune, numai în caz de insolvabilitate şi nu dacă Statele membre au doar probleme de lichidităţi. Concret, clauzele acţiunii colective vor fi incluse în noile emisiuni de datorii după jumătatea anului 2013, ceea ce va conduce la restructurări negociate cu creditorii privaţi".
"Germania a avut dreptate de a apăra un mecanism care să permită ţărilor să se pună ele-însele în insolvabilitate dacă nu-şi pot achita datoriile. Clauzele de acţiune colectivă ar putea fi o modalitate de a realiza acest lucru", felicită Financial Times. Aşa cum menţionează ziarul londonez, "unele ţări se confruntă deja cu costuri astronomice de împrumut. Şi este clar că nu ne putem întoarce la condiţiile de dinainte de criză, când totul putea fi împrumutat la rata germană sau pe aproape. Acest model fragil este astăzi spart. Ideile Berlinului nu sunt probabil destinaţia finală, dar cel puţin arată direcţia bună".
Nimic mai mult decât un ajutor de urgenţă
Vărul german al FT pare a fi mai circumspect. "Rezultatul pare a fi reuşit - şi apt de a calma pieţele", scrie Financial Times Deutschland. "Dar guvernele sunt co-responsabile din cauza urgenţei. Angela Merkel a contribuit în primul rând prin stilul ei politic care consistă în a avansa cerinţe energetice precum responsabilitatea creditorilor. Se poate ca făcând acest lucru, ea să se fi gândit mai mult la impresia pe care dorea să o dea alegătorilor germani, şi mai puţin la pieţele globale. Dar a rămâne fără glas timp de săptămâni şi a lăsa să scape doar câteva detalii fără comentarii, este clar o invitaţie pentru speculatori".
Pentru El Mundo, "de acum înainte, ţările mai puţin solvabile vor avea dificultăţi pentru a se finanţa, deoarece investitorii vor prefera să cumpere datoria statelor mai puternice economic, se îngrijorează El Mundo. Cu sabia lui Damocles a planului de salvare deasupra capului, Spania este una dintre ţările de care vor fugi investitorii". În schimb, subliniază cotidianul, "noul sistem ar putea avea avantajul de a obliga guvernul să fie mult mai exigent în controlul deficitului, şi deci în emisiunea de datorie".
Între timp, aşa cum remarcă Süddeutsche Zeitung, cele 85 de miliarde puse pe masă de UE şi FMI "nu reprezintă decât un ajutor de urgenţă. Pentru a opri cu adevărat criza datoriilor, miniştrii de finanţe trebuie să roage creditorii să pună mâna la buzunar. Şi imediat".
