Kiev la răscruce

"Asocierea cu Uniunea Europeană va ajuta Ucraina să progreseze către statutul de stat european modern", a declarat preşedintele Viktor Ianukovici, într-un discurs rostit cu ocazia celei de-a 22-a aniversări a independenţei ţării, pe 24 august.

Şi, deşi acesta s-a grăbit să adauge că întreţinerea bunelor relaţii cu Rusia era la fel de vitală, ordinea aleasă a arătat clar în ce direcţie bate vântul astăzi în Kiev. Cu o populaţie de 44 de milioane de suflete şi un teritoriu care face din ea una dintre cele mai mari ţări din Europa, Ucraina se află astăzi în faţa unei alegeri istorice între un acord de asociere cu Bruxelles şi un tratat vamal cu Moscova. Şi, cum actele respective se exclud reciproc, Kiev trebuie să ia o decizie strategică. [[Dacă nu semnează acordul negociat cu UE înainte de sfârşitul anului, procesul de integrare ar putea fi blocat pentru mai mulţi ani, sau chiar ar fi suspendat pe veşnicie]]. Cu alte cuvinte, ar însemna că Ucraina îşi va fi ales vecinul din est drept partener strategic.

Niciun acord fără reforme

UE este pregătită să semneze un acord de asociere, dar cu trei condiţii: Ucraina trebuie să-şi amelioreze sistemul juridic, să adopte un cod electoral conform recomandărilor Consiliului Europei, şi să rezolve problema aplicării selective a legii. Îndeplinirea celor trei condiţii este la îndemâna domnului Ianukovici - primele două pot fi trecute rapid prin Rada, care este dominată de propriul său Partid al Regiunilor, iar a treia va fi considerată respectată atunci când fostul prim-ministru, Iulia Timoşenko, va fi eliberată din închisoare, ceea ce nu este imposibil având în vedere eliberarea anul acesta a asociatului ei apropiat, Iuri Luţenko.

Desigur, liderul ucrainean este imprevizibil şi îşi poate întoarce cojocul în orice moment. Dar astăzi el pare să fie hotărât să încheie acordul cu UE în toamna aceasta.

"Dacă nu se răzgândeşte, acordul de asociere ar trebui să fie semnat în noiembrie", a declarat într-un interviu pentru Polska The Times deputatul european Paweł Zalewski (Platforma Civică), un expert pe tema ucraineană. Totuşi, a adăugat acesta, Rusia va încerca să submineze procesul. "Moscova va încerca să creeze o atmosferă de tensiune şi confruntare, în speranţa că, chiar dacă Ucraina reuşeşte să-şi păstreze calmul, UE va ceda presiunilor", este de părere şi deputatul european Paweł Kowal (Polonia înainte de orice, PJN, dreapta), cel care a condus misiunea de monitorizare a Parlamentului European în Ucraina, în timpul alegerilor generale din 2012.

Moscova a adoptat deja o atitudine menită să "înmoaie" Ucraina. Asemănările culturale şi de civilizaţie ale celor două ţări au fost subliniate de către preşedintele rus, Vladimir Putin, care a vizitat Kiev pentru a participa la festivităţile celor 1025 de ani de la creştinizarea Kiev-ului. Vizita cu pricina, cu toate acestea, nu a avut impactul scontat, aşadar Moscova a înlocuit din nou morcovul cu bâta, începând un război comercial prin blocarea importurilor anumitor mărfuri ucrainene.

Georgia bis repetita?

Criza vamală a fost relativ rapid rezolvată, în special cu ajutor din partea UE, dar mulţi experţi consideră că aceasta a fost doar un început. Pavel Nuss, lider al Comitetului Civic pentru Salvarea Ucrainei, a sugerat recent că Rusia va iniţia tentative de destabilizare a Ucrainei începând din septembrie, folosindu-şi factorii de influenţă pentru a incita ucrainenii împotriva îndreptării către Europa. "[[Există o mare probabilitate ca acest conflict să escaladeze în război]]", a scris Nuss, evocând invazia Georgiei de către Rusia din 2008, la câteva luni după summitul de la Bucureşti unde se hotărâse că Georgia şi Ucraina ar fi putut eventual să adere la NATO. Şi, chiar dacă Kremlinul nu va merge atât de departe de data asta, nu poate fi exclusă eventualitatea unor provocări majore, precum sistarea livrărilor de gaze naturale. De fapt, Rusia şi-a folosit deja "arma gazelor" împotriva Ucrainei de două ori: în 2006 şi 2009.

Un alt scenariu posibil ar fi ca Rusia să încerce să se asigure că alegerile prezidenţiale din Ucraina din 2015 vor fi câştigate de un candidat care îi este favorabil. "Următorul preşedinte ar putea apoi revoca procesul de asociere", a sugerat deputatul european Paweł Zalewski.

"Ucraina nu este singura ţară care simte dogoarea. Rusia a aplicat presiune de asemenea asupra Armeniei şi Moldovei, pentru ca acestea să uite de acordurile cu Bruxelles", a spus deputatul european EEP (Platforma Civică) Jacek Saryusz-Wolski, vicepreşedinte al Euronest, componenta parlamentară a Parteneriatului Estic, format din membri ai Parlamentului European şi ai parlamentelor ţărilor din Europa de Est.

În concluzie, se pare că ultimele luni înainte de summitul Parteneriatului Estic din noiembrie vor fi probabil marcate de un conflict diplomatic fierbinte. Polonia va fi una dintre principalele scene ale acestui conflict, întrucât ea are mai mult interes în finalizarea acordului UE-Ucraina decât orice alt stat din UE. Şi ruşii ştiu acest lucru, deci nu este imposibil ca ei să încerce să slăbească poziţia politică a guvernului polonez înainte de tratativele finale. Kremlinul a dat deja de nenumărate ori dovadă de iscusinţa sa de a asmuţi politicienii polonezi unii împotriva celorlalţi, cel mai recent în aprilie, atunci când un ministru polonez a fost concediat din cauza unui memorandum gazier semnat cu Gazprom.

Din Ucraina

Niciun semn de dezgheţare a războiului rece cu Rusia

Controalele vamale punitive din această lună, introduse pe 14 august de Rusia împotriva importurilor de bunuri ucrainene, care au dus la întârzieri uriaşe la frontierele rutiere şi feroviare, nu vor convinge autorităţile de la Kiev să-şi abandoneze speranţele de a se apropia mai mult de Europa, scrie jurnalul ucrainean Den.
Blocada, care ţintea să convingă Ucraina să nu semneze o înţelegere de asociere cu UE şi să o îndrepte spre o Uniune Vamală cu Rusia, a declanşat o serie de plângeri, inclusiv una de la Comisia Europeană, care a condamnat tacticile, fiind considerate drept “inacceptabile”.

Vyacheslav Yutkin, director adjunct al consiliului administrativ al Prominvestbank a spus pentru Den —

Nu cred că astfel de acţiuni vor stimula vreun pic Ucraina să ia o decizie pozitivă în legătură cu statutul de membru la Uniunea Vamală. Dimpotrivă, poate exista o reacţie inversă care ar face rău Rusiei. Și cred că cei mai mulţi ruşi împărtăşesc acest punct de vedere pentru că acest conflict comercial arată metode greşite şi ia o formă greşită. Are semnele a nimic altceva decât un “război”.
Pentru ziarul cu sediul la Kiev, intimidarea din partea Rusiei este destinată eşecului pentru că dacă Ucraina întoarce spatele UE,
asta ar provoca o criză politică în această ţară şi i-ar fura [preşedintelui Viktor] Ianukovici orice şansă la alegerile prezidenţiale.
Între timp, ziarul scrie că media rusă anticipează că dacă va continua conflictul,
serviciile de imigraţie ruseşti ar putea să recurgă la o evacuare în masă a lucrătorilor ucraineni.