Alegeri europene 2014: Elitele economice susţin moneda unică

22 octombrie 2013 – De Volkskrant (Amsterdam)

Partidele anti-euro ar putea fi mai puternice ca niciodată în viitorul Parlament European. Dar, dacă nu încep să lucreze la unison, nu vor putea face nimic împotriva monedei unice, susţinută de elitele economice europene unite într-un interes comun. excerpts.

În cotidianul De Volkskrant din 2 octombrie 2013, Frits Bolkestein [fost comisar european şi fost preşedinte al Partidului Liberal Olandez VVD] îşi exprimă nemulţumirea faţă de moneda euro. "Uniunea monetară este un eşec. Moneda euro s-a dovedit a fi un somnifer care a incitat ţările deficitare să viseze la un dolce far niente în loc să-şi facă griji în privinţa propriei lor competitivităţi. Rezultatul este o uniune de transfer, care riscă să se instaleze permanent. Uniunea monetară trebuia să promoveze prietenia între popoare. Dar, în loc de aceasta, cancelarul german Angela Merkel este astăzi comparată cu Hitler în ţările deficitare. Olanda este prinsă într-o cursă şi nu mai ştie cum să scape din ea".

Potrivit lui Frits Bolkestein, prăbuşirea monedei euro este inevitabilă şi necesară. Dar această perspectivă nu este nici tentantă, nici probabilă. Şi spun aceasta nu numai deoarece măsurile de salvare care sporesc puterea instituţiilor europene sunt acum luate cu viteza fulgerului – de exemplu, testul de conformitate aplicat bugetelor naţionale ale ţărilor membre, sau consolidarea şi perfecţionarea Curţii Europene de Conturi, sau, desigur, crearea unui fond european de stabilitate financiară permanent. Iniţiative de neconceput acum cinci ani.

Întreprinderile au optat în favoarea Europei

Eu cred că Uniunea Europeană va continua să progreseze pe calea unificării politice, aşa cum Helmut Kohl prevedea deja în 1991, printre altele şi fiindcă între timp s-a constituit o elită economică europeană. Cercetările pe care le-am condus împreună cu Eelke Heemskerk, cu privire la crearea unei reţele europene de către căpitanii europeni ai industriei, ne-au condus la concluzia că întreprinderile au optat de mult pentru o Europă unică. Acest proces este evident încă de la sfârşitul anilor '70.

Începând de pe atunci, relaţiile dintre întreprinderile europene s-au înmulţit, o tendinţă care a luat şi mai multă amploare în secolul al XXI-lea. În plus faţă de reuniunile special înfiinţate şi de mesele rotunde, constatăm, între 2005-2010, că atribuirea de duble funcţii internaţionale (numirile în consiliile de supraveghere a două ţări) este un fenomen din ce în ce mai întâlnit în marile companii europene (în primele 300 din clasamentul indicelui Eurofirst). Numărul acestor mandate duble trece într-adevăr de la circa 300 la aproape 400.

Europa este singura sferă economică în care elita economică este din ce în ce mai sudată

În schimb, legăturile întreprinderilor de peste Atlantic cu străinătatea sunt pe cale să devină din ce în ce mai slabe. Europa este singura sferă economică în care elita economică este din ce în ce mai sudată. Nu mai puţin de 42% dintre marile întreprinderi internaţionale întrevăd oportunităţi de creştere şi de achiziţii în Europa. Pentru aproape o treime din aceste întreprinderi, Europa Occidentală va fi destinaţia privilegiată pentru fuziuni şi achiziţii în următorii doi ani. În Europa continentală, Germania este favorită (62%), apoi, departe în spate, Franţa (22%) şi Olanda (21%).

Partidele populiste sunt divizate

Şi totuşi, într-un fel, Frits Bolkestein are dreptate. Bazându-se pe împrumuturile ieftine acordate în cadrul zonei euro, ţările din sudul Europei au trăit deasupra mijloacelor pe care le aveau timp de ani de zile. Dar aceste ţări au fost mustrate de către Germania şi Olanda, urmate, cu o anumită reticenţă, de către Franţa. Reformele şi măsurile de austeritate în Grecia, Italia şi Spania sunt draconice.

Spania pare să fi reuşit să se angajeze pe calea redresării economice. "Economia spaniolă iese încetişor din criză" titra De Volkskrant pe 10 octombrie. Sectorul bancar spaniol este acum sub supraveghere europeană, şi sectorul public spaniol pare de asemenea a se fi angajat într-o fază de asanare. În plus, dacă Spania iese din criză, atunci şi Italia are toate şansele să reuşească. În acest context, declinul lui Berlusconi este de altfel un semn promiţător.

Putem da înapoi şi semna sfârşitul monedei euro. Este ceea ce propovăduiesc dreapta radicală şi stânga radicală în multe ţări europene. Elitele politice ale diferitelor ţări întâmpină dificultăţi din cauza puternicului sentiment anti-european. În toate statele membre, acest sentiment va duce la succesul electoral durabil al partidelor anti-europene. Dar populiştii, care sunt foarte divizaţi, vor fi neputincioşi atâta vreme cât elitele economice ale Europei rămân unite. S-ar putea ca Grecia să fie obligată să părăsească uniunea monetară. Dar deocamdată moneda euro nu este în pericol.

Factual or translation error? Tell us.