Comparaţia între transporturile publice din Tallinn şi Tartu [al doilea oraş al Estoniei] permite tragerea unor concluzii cu privire la schimbările în obiceiurile localnicilor.

În primul rând, vedem că preţul nu este singurul criteriu pentru utilizarea transporturilor comune. Apoi, alegerea unui mijloc de transport depinde de asemenea de obiceiurile de dinainte. Pentru cei care optaseră deja pentru mersul pe jos, preţul are un impact mai important. Pentru cei care preferau maşina, factorul decisiv este calitatea transporturilor în comun.

În Tallinn, fuseseră evaluate greşit preferinţele celor care-şi luau maşina. Unul dintre argumentele (dacă punem deoparte populismul) decisive în punerea în aplicare a transporturilor publice gratuite a fost cel al unui oraş verde: mai puţine maşini însemnau mai puţină poluare a aerului şi mai puţin zgomot în oraş.

Şi nu este ceea ce s-a întâmplat. Potrivit Centrului de Cercetare a Transporturilor, din cadrul Institutului Regal Suedez de Tehnologie, gratuitatea transporturilor în comun în Tallinn a provocat o creştere a numărului de călători cu 1.2%, deci nu afluxul scontat.

Timp şi calitate

Pe de altă parte,Tallinn este diferit de alte oraşe ale lumii fiindcă transporturile în comun erau deja mai ieftine şi proporţia de utilizatori era mai ridicată. Gratuitatea transporturilor nu a făcut decât să curme scăderea constantă a numărului de utilizatori.

Şi există probabil şi alte motive. La începutul acestui an, profesorul Dago Antov, de la Universitatea Tehnologică din Tallinn, a subliniat în Postimees trei factori care influenţează decizia utilizatorilor.

În primul rând, timpul necesar pentru a parcurge o distanţă. Apoi costul şi tot ceea ce poate fi inclus în termenul "calitate": dacă autobuzul sau tramvaiul sunt aglomerate, cum sunt ceilalţi pasageri, dacă şoferul este politicos etc.

Costul este primordial numai pentru persoanele cu venituri mici, pe când timpul şi calitatea sunt factori determinanţi pentru persoanele cu venituri mai mari

În cele din urmă, costul este primordial numai pentru persoanele cu venituri mici, pe când timpul şi calitatea sunt factori determinanţi pentru persoanele cu venituri mai mari. Şi, având în vedere că automobiliştii fac mai degrabă parte din această categorie, putem înţelege parţial de ce gratuitatea transporturilor în comun nu a redus numărul de maşini.

Lent şi prost

Şi alţi factori au înfrânat scăderea numărului de automobilişti. Cel mai important fiind probabil că transporturile nu sunt gratuite decât pentru persoanele înregistrate ca rezidenţi ai oraşului Tallinn. Locuitorii din comunele apropiată de capitală [care vin să lucreze], cei mai numeroşi care-şi iau maşinile, nu aveau nicio motivaţie de a-şi schimba obiceiurile. S-a adeverit deci că oamenii nu se comportă conform aşteptărilor oraşului, ci în funcţie de ceea ce este cel mai bine pentru ei.

La începutul anului 2012, Hannes Luts, de la Universitatea Tehnologică din München, scria în acest ziar că dacă transporturile în comun rămân un serviciu lent şi de proastă calitate, oamenii nu-l vor folosi nici dacă sunt gratuite. Iată cam ceea ce s-a întâmplat în Tallinn.