Letonia, o mică ţară baltică de 2 milioane de locuitori, membră a Uniunii Europene din 2004 şi a spaţiului Schengen din 2007, este oare pe cale să devină o poartă de intrare a chinezilor în Europa? Datorită unei legi asupra imigraţiei, votată în 2010, pot fi atribuite permise de şedere în Letonia, şi deci în UE, străinilor care investesc în economia letonă sau care achiziţionează bunuri imobiliare.

În majoritatea ţărilor europene, câţiva chinezi în plus sau în minus ar fi trecut neobservaţi. Dar Letonia nu este un tărâm de imigraţie. Sutele de chinezi sosiţi din 2010 încoace au iscat multe întrebări, acestea ajungând până în Parlament.

În primele opt luni ale anului 2013, erau în număr de 235, fie 10% din numărul total de străini care au cerut un permis de şedere. În comparaţie cu anul 2013, tranzacţiile imobiliare încheiate de către cetăţeni chinezi pe lângă compania Rent in Riga au crescut de opt ori faţă de 2012. Statisticile acestei companii arată că doar un sfert dintre clienţii săi chinezi au intenţia să trăiască în Letonia. Ceilalţi închiriază apartamentele cumpărate.

Societatea letonă Baltic Cotton Road îşi propune astfel asistenţa chinezilor care doresc să se stabilească în ţara baltică. O spune de altfel clar pe site-ul său: "Cumpăraţi o proprietate în Letonia, primiţi un permis de şedere de cinci ani şi călătoriţi liber în întreaga Europă".

Sprijinul sectorului imobiliar

Multe companii oferă servicii similare pentru ceea ce este prezentat drept cea mai bună investiţie pentru a dobândi acces la Europa, cumpărarea unei proprietăţi în Letonia

Proprietarul poate astfel călători nestingherit în întreaga zonă Schengen fără viză, iar Baltic Cotton Road propune să gestioneze bunurile achiziţionate în locul acestuia. Permisul poate fi obţinut într-o lună iar bunul imobiliar trebuie să fie în valoare de cel puţin 70 000 sau 140 000 de euro, în funcţie de regiune. Multe companii oferă servicii similare pentru ceea ce este prezentat drept cea mai bună investiţie pentru a dobândi acces la Europa, cumpărarea unei proprietăţi în Letonia.

Guvernul leton intenţiona astfel să sprijine sectorul imobiliar, unde preţurile se prăbuşiseră. Letonia, lovită din greu şi precoce de criza din 2008, beneficiase de un plan de ajutor de urgenţă din partea Comisiei Europene şi a Fondului Monetar Internaţional.

După ce a condus o politică de austeritate drastică şi a stabilizat economia, primul ministru, Valdis Dombrovskis, şi-a repus ţara pe şinele creşterii. Cu toate acestea, el a demisionat împreună cu guvernul său, pe 27 noiembrie, alegând să îşi asume responsabilitatea politică şi morală a prăbuşirii unui magazin de la periferia oraşului Riga, care a provocat moartea a 54 de persoane, pe 21 noiembrie, din cauze pentru moment nedeterminate.

Dar de câteva luni încoace dl Dombrovskis fusese de asemenea bine huiduit în sânul propriei sale coaliţii, în special de anumiţi deputaţi naţionalişti care vroiau să schimbe legea privind permisele de şedere în schimbul sprijinului lor pentru votul bugetului 2014.