Știri Preşedinţia UE
Premierul ungur, Viktor Orbán, în faţa Parlamentului, pentru lansarea mandatului Ungariei la preşedinţia europeană. Budapesta, 6 ianuarie.

Ce ne facem cu Ungaria?

În momentul în care Ungaria preia preşedinţia rotativă a UE, mulţi se tem că guvernul maghiar ia o întorsătură anti-democratică. Dar poate face ceva Uniunea Europeană cu privire la această situaţie? se întreabă The Economist.

Publicat pe 7 ianuarie 2011 la 17:42
Premierul ungur, Viktor Orbán, în faţa Parlamentului, pentru lansarea mandatului Ungariei la preşedinţia europeană. Budapesta, 6 ianuarie.

Preşedinţia rotativă a Uniunii Europene este, din fericire, o chestiune cu ramificaţii mult atenuate în urma Tratatului de la Lisabona. S-au dus zilele în care ţările aflate la cârma reuniunilor UE pentru şase luni încercau să se întreacă unele pe celelalte cu evenimente fastuoase şi cu comunicate punând în valoare obsesiile lor favorite. Summit-urile sunt acum mult mai banale, organizate la Bruxelles şi prezidate de un preşedinte permanent, actualmente Herman Van Rompuy.

Preşedinţia Ungariei, care a început pe 1 ianuarie, nu era planificată să fie modestă. Încă de pe pista de aterizare a aeroportului din Budapesta se vede o banderolă mare care sărbătoreşte fericitul eveniment. Preşedinţia oferă unui mic stat fost comunist o şansă de a se pune în valoare. Viktor Orban, bătăiosul prim-ministru al Ungariei, a fost nerăbdător să profite de momentul său de glorie.

Manevrele lui Orban sub lumina reflectoarelor

Dar domnul Orban nu se aştepta să fie primit cu atâta răceală când s-a urcat pe scenă. Uitate sunt proiectele sale europene, precum reforma monedei euro şi un program la nivel european pentru integrarea romilor; lumina reflectoarelor este acum îndreptată spre manevrele lui interne. La data de 21 decembrie partidul său, Fidesz, a reuşit să impună o lege care pune toate formele de mass-media sub supravegherea unei autorităţi noi cu puterea de a da amenzi mari pentru infracţiuni vag definite, cum ar fi "încălcarea demnităţii umane". Toţi membrii autorităţii au fost numiţi de către Fidesz.

Fidesz declară că nu are intenţia de a afecta libertatea presei. Cu toate acestea, ziarele de opoziţie au publicat prime pagini goale, în semn de protest. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa s-a declarat contrariată. Germania, Franţa şi Marea Britanie şi-au exprimat îngrijorarea. Un ziar german a calificat Ungaria de "Führerstaat".

Newsletter în limba română

Dar dacă furoarea ar fi fost numai despre legile privind mass-media, domnul Orban ar fi putut scăpa cu afirmaţia cum că dispoziţiile sunt extrase din legile altor democraţii. Dar acţiunea lui este îngrijorătoare întrucât pare a fi doar cea mai recentă într-o campanie de slăbire a instituţiilor independente şi de centralizare a puterii. Urmărind o politică economică "patriotică", guvernul a respins prescripţiile FMI-ului, a dat iureş peste fondurile de pensii private, a tras sfori pentru a înlocui consiliul fiscal responsabil de buget, a căutat să detroneze guvernatorul băncii centrale şi a limitat competenţele Curţii Constituţionale.

Ungaria ar fi putut astăzi să adere la UE?

Taxe speciale "de criză" au speriat investitorii străini. Propaganda afişată în clădirile publice proclamă grandios că abia acum Ungaria şi-a recăpătat încrederea în sine, chiar dacă ţara este liberă de două decenii.

Aceasta nu este o revenire la totalitarism. Dar acumularea de putere a guvernului ungar ridică o întrebare dificilă. O ţară pe o astfel de cale ar fi fost lăsată să adere la UE? Probabil că nu. Dar, în promovarea democraţiei, UE are o influenţă mai slabă asupra membrilor săi decât asupra solicitanţilor. Cum spunea un diplomat: "Pentru a adera la UE trebuie să miroşi a trandafiri. Dar dacă eşti membru şi începi să puţi, nu apare nimeni ca să te oblige să faci o baie."

Dar probabil că simţul olfactiv al domnului Van Rompuy a fost deficient atunci când a vizitat Budapesta pentru a sărbători preşedinţia Ungariei, în ziua în care a fost adoptată legea privind mass-media. Dl. Orban, a declarat acesta, i-a făcut o "impresie excelentă". Comisia Europeană a strâmbat din nas, cerând Ungariei clarificări, dar nu este prea dornică de luptă.

Eurocraţii spun că este puţin probabil ca Ungaria să fie târâtă în faţa Curţii Europene de Justiţie, deşi Carta UE a drepturilor fundamentale declară că "libertatea şi pluralismul mass-media trebuie să fie respectate".

Nevoia de standarde democratice minime

Comisia spune că aceste reguli se aplică acţiunilor instituţiilor UE şi ale statelor care promulgă legislaţia UE, şi nu politicilor interne, chiar dacă, precum în Ungaria, decrete dubioase sunt anexate legilor transpunând directivele UE. Deputaţi europeni socialişti au pomenit opţiunea nucleară: suspendarea drepturilor de vot ale Ungariei pentru o "încălcare gravă şi persistentă" a valorilor fundamentale ale UE. Pentru moment, niciun stat nu pare dispus să ia astfel de acţiuni drastice.

Regulile jocului în UE sunt astfel ciudat denaturate. Criza euro împinge la un sistem mai strict de monitorizare a economiilor membrilor, cu sancţiuni prevăzute în scopul de a controla deficitele fiscale. Dar nu există încă astfel de mecanisme pentru a descuraja deficitele democratice. Cert, democraţia nu poate fi măsurată precum datoria publică. Dar s-ar putea ca UE să fie nevoită să găsească o modalitate de a impune standarde democratice minime.

Presiunea exterioară rămâne cea mai bună soluţie. Liderii europeni trebuie să fie mai răspicaţi. În public şi în privat, la reuniunile ministeriale sau la recepţiile oficiale, D-lui Orban trebuie să i se spună să-şi schimbe manierele. În lumina reflectoarelor pentru următoarele şase luni, domnul Orban este mai vulnerabil. Această preşedinţie s-ar putea dovedi a fi un blestem pentru el, şi o binecuvântare pentru democraţia maghiară.

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect