Alegeți o limbă
Recensământul populaţiei, presupus a fi organizat anul acesta în ţările din Balcani, va cântări greu din punct de vedere politic. Actualizarea datelor demografice, economice şi sociale va avea fără îndoială consecinţe asupra raporturilor dintre state, va risca să redeschidă vechile răni şi să amintească promisiunile neîndeplinite.
Sigur, el va oferi o imagine statistică credibilă a vieţilor noastre. Dovada cifrată a epurării etnice? Fără nici un dubiu. Recompunerea confesională a regiunii? Cu siguranţă. Va ajuta el oare la adaptarea listelor electorale la realitatea demografică? Foarte probabil.
Cifrele reamintesc un trecut dureros pe care încercăm să-l reprimăm
Recensământul, prevăzut în Serbia pentru luna aprilie, a fost amânat pentru octombrie. Din cauza lipsei banilor necesari în trezoreria statului, Uniunea Europeană a trebuit să ajute financiar autorităţile de la Belgrad. Însă Serbia este în întârziere cu răspunsurile la chestionarul venit de la Bruxelles, care cere informaţii precise asupra stării actuale a ţărilor candidate la adeziune [toate ţările din UE trebuie să procedeze la o anchetă asupra populaţiei în 2011]. Ea riscă deci să primească cu întârziere fondurile prevăzute pentru aceste ţări.
Mă îndoiesc că statisticile ar face plăcere puterii. Ele amintesc mai degrabă de lucrurile dureroase pe care încercăm să le uităm. De exemplu, că ţara se confruntă cu problema "ciumei albe", denatalitatea: Serbia pierde anual între 30 şi 40 000 de locuitori. Un oraş întreg în minus. Recensământul va aduce la ordinea zilei şi fuga creierelor. Ne va obliga să ne întrebăm de ce suntem a treia ţară europeană, după Irlanda şi Ungaria, a cărei diaspora este doar cu ceva mai puţin numeroasă decât populaţia care trăieşte în ţară. Sau la de ce suntem cea de a patra ţară cea mai pesimistă din lume.
Câte persoane vor răspunde oare pozitiv la întrebarea privind cunoştinţele în informatică? Care ordinatoare? Eficacitatea sistemului educativ al Serbiei din secolul XXI se măsoară prin faptul că o treime din populaţie este analfabetă sau "tehnic analfabetă". Şi cât de cinică va părea întrebarea asupra numărului de apartamente sau case pentru armata de 700 000 de persoane care trăiesc sub limita sărăciei. Ne imaginăm furia lor împotriva politicienilor corupţi, a bogaţilor oameni de afaceri şi a asociaţilor lor. Este important ca familiile agricole care dispun de cel puţin o jumătate de hectar de pământ arabil să fie recensate. Am putea şti astfel dacă Serbia "poate hrăni de 6 ori mai mulţi locuitori decât are", sau dacă vom fi obligaţi să lungim lista produselor agricole importate. Un aspect care riscă să facă să cadă multe idei preconcepute.
Nu legalizați purificarea etnică a sârbilor din Kosovo
În Kosovo, recensământul, care va avea loc în aprilie, va fi fără nici o îndoială foarte interesant. Este vorba de primul recensământ serios din ultimele trei decenii, şi primul de la bombardamentele NATO din 1999. Spre deosebire de Bosnia-Herţegovina, comunitatea internaţională insistă pentru ca recensământul să aibă loc inclusiv pe teritoriul în partea de nord, unde majoritatea sârbească se opune oricărei iniţiative a autorităţilor centrale de la Priştina.
Este ocazia visată a academicienilor şi istoricilor sârbi, pasionaţi de Kosovo, de a aminti că în 1929 sârbii reprezentau 61% din populaţia din Kosovo, în timp ce la recensământul din 1981 albanezii erau 77.48%. Belgrad se teme, pe bună dreptate, că un mare număr de sârbi alungaţi din Kosovo să nu fie recensaţi, deci guvernul lansează deja un apel de boicotare, aşa cum au făcut şi albanezii în timpul recensământului din 1991 [ultimul din Iugoslavia] pentru a nu "legaliza purificarea etnică a sârbilor din Kosovo".
Însă este posibil ca întârzierea în organizarea recensământului sârb să nu fie chiar fructul hazardului. Poate că preferăm să aşteptăm să vedem cum se derulează recensământul din Kosovo şi negocierile dintre Belgrad şi Priştina
Dacă există o consolare, ea vine din Bosnia-Herţegovina, unde clasa politică nu a găsit încă un acord asupra operaţiunii. Din cauza paraliziei puterii [la mai mult de trei luni de la alegerile generale, ţara nu are încă un guvern] este posibil ca această ţară să fie singurul stat european care să nu organizeze nici un recensământ anul acesta. În consecinţă, tot nu vom avea statistici precise asupra schimbării structurii populaţiei, operate în timpul şi după război, şi nici asupra distrugerii a mii de clădiri, de uzine, de şcoli şi de alte imobile. Bosniacii se referă la normele Eurostat şi cer ca recensământul să nu conţină întrebări obligatorii asupra confesiunii, apartenenţei naţionale sau limbii vorbite, considerând că acestea nu ar face decât să "legalizeze purificarea etnică".
Probleme foarte personale
În Muntenegru, recensământul riscă să crească tensiunile politice pentru că prevede întrebări întocmai asupra apartenenţei naţionale şi etnice, asupra limbii vorbite. Partidele din opoziţie se tem că din cauza presiunii numărul de persoane care se vor declara sârbi vorbind limba sârbă va fi în descreştere. Chemările sârbilor din Muntenegru de a se declara fideli Bisericii ortodoxe se multiplică. Recensământul riscă să destabilizeze dinamica inetrioară din Muntenegru, ca şi raporturile dintre Belgrad şi Podgoriţa.
Cetăţenii din Croaţia nu vor fi nici ei lăsaţi deoparte de politizare atunci când vor fi chemaţi să răspundă la 45 de întrebări diferite, dintre care multe se referă la probleme intime. De exemplu, "dacă trăiesc într-o uniune între persoane de acelaşi sex". Din fericire, nu vor mai fi întrebări legate de "refugiaţi" sau de "persoane deplasate". Dar ne vom întreba de exemplu de ce în Croaţia se nasc anual 41 000 de bebeluşi, când în acelaşi timp se înregistrează decesul a 54 000 de persoane.
În Macedonia recensământul va avea lor în aprilie. Chestionarele sunt deja pregătite, iar autorităţile din Skopje nu se aşteaptă la probleme politice, datorită faptului că toate normele au fost respectate, şi printre ele şi întrebările asupra apartenenţei religioase şi naţionale.
În Albania, se va recensa apartenenţa naţională şi etnică a populaţiei întocmai pentru a pune capăt controversei existente. Specialiştii consideră că aceasta va permite multor albanezi să ceară naţionalitatea greacă şi să profite astfel de pensiile generoase pe care Grecia o acordă minorităţilor sale.
În concluzie, recensământul va dezvălui multe adevăruri statistice şi la fel de multe probleme practice. Identice imaginii Balcanilor, în anticamera Uniunii Europene.
