Noile angajamente ale Serbiei în privinţa climei, destinate viitorului summit de la Paris, au fost lăudate de către Comisia Europeană ca fiind un pas "exemplar" către aderarea la UE, deşi cifrele oficiale arată că implică de fapt o creştere cu 15% a emisiilor ţării până în 2030. Serbia şi-a anunţat angajamentul de a reduce emisiile carbon cu 9,8% până în 2030 – faţă de nivelurile din 1990 – joi, la o conferinţă de presă din Belgrad cu vice-preşedintele comisiei pentru Uniunea energetică, Maroš Šefčovič.

Dar, potrivit unui raport guvernamental sârb pentru UNFCCC din aprilie, emisiile Serbiei au scăzut deja cu 25% din 1990, din cauza prăbuşirii industriei după perioada comunistă. "Emisiile de gaze cu efect de seră în 2013 scăzuseră cu 3,5% faţă de 2010, şi cu 25,1% faţă de 1990", spune raportul. O reducere de 9,8% a emisiilor ar permite, de fapt, o creştere de 15,3%.

Surse UE au confirmat faptul că angajamentul Serbiei ar putea fi chiar mai catastrofal decât se pare, întrucât pragul din 1990 punea la socoteală şi centralele pe cărbune din Kosovo, care desigur nu vor fi incluse în statisticile din 2030.

Dar Šefčovič a salutat oferta Serbiei şi a promis un sprijin puternic pentru cererea acesteia de aderare la UE, ai cărei membri s-au angajat la o reducere a emisiilor de CO2 de 40% înainte de 2030. "UE va continua să sprijine Serbia – pe subiecte climatice şi energetice, precum şi în alte domenii", a spus acesta. "Succesul vostru de astăzi în adoptarea Contribuţiei adoptate prevăzute (INDC) pentru Serba este un pas exemplar pe această cale".

Controversatul comisar pentru climă, Miguel Arias Cañete, a postat de asemenea pe Twitter laude la adresa Belgradului pentru atitudinea de "leadership în regiune", un exemplu pe care vecinii săi îl vor urma în curând. "Oferta Serbiei este o glumă, dar nimeni nu râde deoarece comisia spune că este un pas exemplar pe calea către aderarea la UE", spune Garret Tankosić-Kelly, director al SEE Change Net, un thinktank bosniac, axat pe dezvoltarea durabilă în Balcani. "Cum ar putea restul lumii să ia în serios promisiunile UE privind clima, atunci când permite făţiş ţărilor candidate să păcălească cu politicile lor climatice, sperând că nimeni nu va observa?"

Un purtător de cuvânt al Cañete şi Maroš Šefčovič a refuzat să comenteze cu privire la noul angajament, spunând că cei doi oficiali doar "au salutat faptul că Serbia, fiind prima ţară din regiune care şi-a anunţat INDC-ul, a făcut un pas înainte în acţiunea globală pentru climă". Dar alte surse din Comisie au fost mai puţin măgulitoare. "Este un fel de păcăleală", a spus una dintre acestea. "Este de fapt un angajament foarte regretabil pe care, făcându-l, Serbia se caţără oarecum pe spinarea ţărilor care se pregătesc din greu să ia angajamente mult mai ambiţioase. Este puţin probabil ca anunţul Serbiei să atragă oferte mai ambiţioase din partea altor ţări balcanice mai puţin dezvoltate", continuă sursa. "Sentimentul meu este că îşi vor spune: dacă Serbia şi-a luat un angajament atât de sărăcăcios, de ce ar trebui noi să suferim?".

Serbia este dependentă de cărbune pentru aproximativ 70% din energia ei, şi a investit puternic în ceea ce lobbyiştii săi spun că va fi un nou val de instalaţii pe cărbune pentru a le înlocui pe cele depăşite. Un contract de 600 de milioane de dolari [527 milioane de euro] a fost recent semnat cu China pentru construcţia unei noi centrale electrice pe cărbune de 350 MW în Kostolac.

Acest articol face parte din parteneriatul dintre VoxEurop şi The Guardian, în cadrul campaniei de dezinvestiţie "Păstraţi-l în pământ".