Alegeți o limbă
Martie ar trebui să fie luna deciziilor. Liderii europeni au deja trei summit-uri prevăzute. Primul va avea loc în această vineri, la Bruxelles. Angela Merkel, Nicolas Sarkozy şi omologii lor din cele 17 ţări membre ale zonei euro doresc să iasă din criză. Se va vorbi despre majorarea fondurilor UE destinate ţărilor atinse de criză şi de normele bugetare pe care statele trebuie acum să le respecte. Fără a uita tema favorită a Angelei Merkel, pactul de competitivitate. Doar un singur subiect nu va fi la ordinea de zi: fragilitatea băncilor. Politicienii europeni dau impresia că această criză a fost mult timp o chestiune de stat, mai ales a celor de la periferia zonei euro, precum Grecia, Portugalia şi Irlanda.
Dar nu este corect. Această chestiune priveşte de asemenea băncile, inclusiv cele germane. Să ne amintim de salvarea Irlandei toamna trecută. Europa a forţat Irlanda să accepte protecţia Europei. De ce ? Deoarece la momentul respectiv, cancelarul german a susţinut că a salva Irlanda însemna a salva euro-ul. "Pentru a menţine poziţia puternică a monedei euro, trebuie să eliminăm orice slăbiciune".
***Citeste articolul complet pe Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung***
Din Polonia
Stânga şi dreapta se revoltă împotriva pactului Merkel-Sarkozy
“Revoltă europeană împotriva Germaniei”, titrează Dziennik Gazeta Prawna, referindu-se la controversa generată de Pactul franco-german de Competitivitate atât printre europenii conservatori cât şi pentru socialişti. “Cu cinci zile înainte de o întâlnire cheie a liderilor din zona euro, perechea Merkel-Sarkozy are o problemă în obţinerea sprijinului necesar pentru pact”, notează cotidianul din Varşovia. Atât Partidul Popular European (EPP) de centru-dreapta, ai cărui lideri s-au întâlnit în Helsinki pe 4 martie, cât şi Partidul Socialiştilor Europeni(ai cărui lideri s-au întâlnit în acelaşi timp în Atena) au obiecţii serioase. Primul a trimis un comunicat de presă susţinând că nu va permite o “germanizare” a economiilor statelor membre, al doilea a ameninţat cu ridicarea unei blocade a Bruxelles-ului în timpul summitului de pe 11 martie. În locul măsurilor de austeritate cerute în continuare de Pactul de Competitivitate, premierul grec Georgios Papandreu, vorbind în numele a nouă lideri de stânga, a propus introducerea unei taxe de 0.05% pe tranzacţiile financiare şi stimularea consumului cu 10.9% în următorii cinci ani, ceea ce ar însemna crearea a până la 8 milioane de locuri de muncă. În faţa unei asemenea opoziţii aprige, “atenuarea măcar a câtorva prevederi ale pactului pare inevitabilă”, conchide Dziennik Gazeta Prawna.
