Alegeți o limbă
Cine este mai îndreptăţit să primească fonduri UE? Revoluţionarii arabi sau opoziţia din Europa de Est? Această dezbatere a divizat profund statele membre din estul şi sudul Uniunii Europene. La sfârşitul săptămânii, cei Douăzeci şi Şapte se vor căzni să potolească cearta.
Recenta propunere a şase ţări din sudul Europei, de a transfera sprijinul financiar acordat ţărilor vecine din estul UE spre cele de pe malul meridional al Mediteranei, a făcut valuri în capitalele Europei Centrale. Franţa, Spania, Grecia, Slovenia, Cipru şi Malta susţin că "nu există nicio justificare" ca Egiptul să primească doar 1.80 euro pe cap de locuitor din bugetul UE alocat pentru sprijinul ţărilor vecine, şi Tunisia doar 7 euro, în timp ce Moldova primeşte 25 de euro. Fără a mai pune la socoteală faptul că fondurile pentru ajutorul Europei de Sud sunt aproape sleite.
Statele membre din sudul UE suportă cea mai mare parte din povara fluxurilor de refugiaţi provocate de revoluţia arabă. Evenimentele de acolo sunt de o importanţă vitală pentru Europa, susţin aceste ţări meridionale şi partizanii lor. Acest lucru este valabil şi pentru ceea ce se întâmplă la graniţele noastre din est, se răspunde în Europa Centrală, unde cifrele prezentate de meridionali sunt de altfel contestate.
Ţările din Europa Centrală subliniază că mai multe "conflicte îngheţate" pe flancul estic al Europei menţin o tensiune constantă. Cu ocazia Global Security Forum din Bratislava, la începutul lunii martie, se pare de asemenea că teama de Rusia continuă să domine în fostele state membre comuniste ale UE.
Neliniştea ţărilor din Europa Centrală şi de Est
Războiul dintre Rusia şi Georgia privind Oseţia de Sud în 2008 a provocat un mare traumatism. "Iar acum Nagorno-Karabah este pe cale să explodeze", se teme Oksana Antonenko, de la Institutul Internaţional pentru Studii Strategice (International Institute for Strategic Studies) din Londra. Ea vede aici aceleaşi semne prevestitoare ca la vremea respectivă în Oseţia de Sud. În plus, regimurile din Asia Centrală sunt deosebit de vulnerabile. "Mari pericole planează asupra regiunii, mai ales atunci când trupele americane vor fi părăsit Afganistanul. Sunt foarte pesimistă", a spus ea.
Miniştrii de externe din Georgia şi Moldova, cu ocazia Forumului, au lăudat meritele unui sprijin european în favoarea modernizării ţării lor. Iar ministrul ungar de Externe, Janos Martonyi, a trimis deja un avertisment omologilor săi din sudul Europei: "Sprijinul Sudului nu trebuie să se facă în detrimentul ajutorului pentru Est".
Tonul este dat pentru şedinţa din 10 martie a miniştrilor de Afaceri Externe. Stefan Füle, Comisarul european pentru politica europeană de vecinătate, a încercat să liniştească ţările din Europa Centrală: "Unii susţin că UE ar trebui să-şi concentreze eforturile asupra Sudului. Nu, angajamentul nostru faţă de Est rămâne neschimbat". Bugetul existent nu permite transferul cu uşurinţă de fonduri de la un post la altul. "Cu toate acestea, am reuşit să găsim 17 milioane de euro în plus pentru Tunisia. Şi studiem modul în care bugetul existent de 80 de milioane de euro pentru perioada 2007-2013 poate fi utilizat mai eficient. Pentru Egipt, reflecţia nu este încă încheiată. Dar căutăm împreună cu instituţiile monetare o nouă abordare", a declarat Stefan Füle.
"Mai mult pentru mai mult": noul slogan al politicii de vecinătate
Politica Europeană de Vecinătate nu se confruntă doar cu dificultăţi financiare. Ea are doi poli a căror abordare este destul de diferită. În lumea arabă, regimurile au fost sprijinite pentru a se asigura că petrolul continuă să vină şi cei care şi-au încercat norocul au fost ţinuţi în afară. În ţările din est, cooperarea a fost stabilită în primul rând cu societatea civilă şi opoziţia politică.
Cu toate acestea, regiunea de est, ca urmare a declinului democraţiei în ţări precum Belarus, a început să semene din ce în ce mai mult cu Sudul de dinainte de izbucnirea revoluţiilor. Recent, Stefan Füle şi-a cerut oficial scuze pentru sprijinul european adus timp de ani de zile unor dictatori.
În viitor, va trebui deci ca lucrurile să se schimbe. Politica Europeană de Vecinătate este un instrument pentru a atinge un obiectiv. Dar care este acest obiectiv? Pentru moment, nu reiese foarte clar, recunoaşte Stefan Füle. Aderarea la UE ? Accesul la piaţa europeană? Sau numai asigurarea că vecinii nu reprezintă o ameninţare pentru UE? Mai mult, odată ce o evaluarea va fi avut loc, fondurile acordate în cadrul noii politicii europene de vecinătate vor trebui să fie alocate în mod diferit. "Trebuie să formulăm obiective foarte clare, precum respectul statului de drept, al democraţiei, o bună administraţie şi un sprijin în lupta împotriva terorismului. Cu cât un partener va tinde mai mult spre aceste obiective, cu atât mai multe ajutoare va primi". Noul slogan pentru politica Europei faţă de vecinii săi: "Mai mult pentru mai mult".
Democraţie
UE îşi prezintă planul pentru Africa de Nord
Pe 8 martie, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a prezentat “un plan de 6 miliarde de euro pentru democratizarea Africii de Nord”, scrie El Pais. Bruxelles propune “o abordare democratică” a relaţiilor sale cu ţările malului sudic al Mediteranei, notează cotidianul, care consideră că Europa este “forţată din punct de vedere moral să-şi ispăşească” propria complicitate la regimurile autoritare din regiune. Instrumentul pentru a duce la bun sfârşit această propunere ambiţioasă este Asociaţia pentru democraţie şi prosperitate împărtăşită, a cărei înfiinţare se va discuta pe 11 martie în timpul summit-ului european. Un buget de 6 miliarde de euro este prevăzut, avansat de Banca Europeană de Investiţii (BEI) precum şi extinderea activităţilor Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) în zona Mediteranei. “Ajutoarele vor fi legate de consolidarea progresului în domeniul drepturilor omului şi pentru democraţie”, precizează El Pais.
