Cu o cupă simbolică de şampanie şi cu paşaportul Republicii Ungare în mână, douăzeci de ceangăi [minoritate maghiară din Moldova] au primit cetăţenie dublă. Toţi îmbrăcaţi în haine tradiţionale, mulţi cu lacrimi în ochi.

Nimic surprinzător în asta. Aceşti oameni vin înapoi din adâncurile trecutului. Şi nu doar din cauza miilor de kilometri pe care au trebui să-i parcurgă din zona lor la frontiera moldo-română unde trăiesc de o mie de ani.

Legea Orbán privind cetăţenia este generoasă :[mai 2010, în vigoare din ianuarie 2011] aceasta conţine o clauză care te dispensează, în mod excepţional, să-ţi trasezi originile până la Ungaria istorică de dinainte de 1918. Ceangăii profită de această excepţie : le ajunge să-şi justifice originea lor maghiară prin numele părinţilor şi bunicilor cu un simplu certificat de naştere.

"Bruxelles nu ne va dicta comportamentul"

Budapesta este tolerantă faţă de verii ei îndepărtaţi. Cu trei zile înainte de ceangăi, au fost onoraţi maghiarii croaţi din Mohács, şi cu o zi înainte cei din Voivodina şi din Transilvania până în Subotica, Koloszvár sau Csíkszered. Ei au jurat credinţă noii lor patrii, Ungaria, de a o apăra şi a o servi.

Înainte ca primii ceangăi să depună jurământ, Premierul Viktor Orbán, de pe treptele Muzeului Naţional, s-a adresat unei mulţimi de mai mult de douăzeci de mii de oameni : "Noi, maghiarii, am jurat aici să nu mai fim niciodată sclavi".

Fiecare ştia ce însemnau aceste cuvinte proclamate cu ocazia celei de-a 163-ea aniversări a revoluţiei anti-habsburgice : în 15 martie 1848, părinţii Revoluţiei ungare au obligat guvernatorul imperial să cedeze celor douăsprezece cereri ale revoluţionarilor maghiari, printre care libertatea presei şi abolirea cenzurii.

"Jurământul din 15 martie ne leagă pe toţi. Acesta înseamnă că fiecare maghiar va apăra orice alt maghiar, şi că toţi împreună vom apăra Ungaria". Orbán a folosit pe deplin simbolismul aniversării din martie : "Fideli jurământului nostru, noi nu am acceptat Dictatul de la Viena din 1848, şi ne-am opus Moscovei în 1956 şi 1990. Astăzi, nu vom permite celor de la Bruxelles să ne dicteze comportamentul".

Un nume nou, o nouă constituţie

În ajunul acestui mare discurs al lui Orbán, partidele din guvernul de coaliţie au înaintat Parlamentului un proiect de reformă a constituţiei, deja numit "Constituţia de Paşti" – care pare să simbolizeze renaşterea naţiunii maghiare.

Republica Ungară va fi numită Ungaria. Partidul Fidesz al lui Viktor Orbán, în ciuda consternării exprimate de opoziţia de stânga, afirmă că această constituţie nu va fi doar fructul gândirii politicienilor, ci al întregii naţiuni. Cu câteva săptămâni în urmă, toate gospodăriile din Ungaria au primit un chestionar pentru a se exprima asupra a douăsprezece întrebări (de exemplu, dacă sunt de acord ca un condamnat pe viaţă să-şi facă în întregime pedeapsa ?).

Se pare că aproximativ 800 000 de maghiari au răspuns deja. Şi răspunsurile acestora vor trebui să fie procesate într-un timp record. Întrucât noua constituţie trebuie deja să fie aprobată de Parlament la jumătatea lunii aprilie şi, desigur, va fi semnată solemn de către preşedintele republicii Pál Schmitt, în a doua zi de Paşti (anul acesta şi Pastele catolic şi cel ortodox cad în 24 aprilie).

Vecinii Ungariei se îngrijorează

Toate acestea ar fi putut fi doar o afacere pur internă. Dar "Ungaria, ghidată de idealul naţiunii maghiare, purtând responsabilitatea pentru toţi maghiarii care trăiesc în străinătate" se întinde cam departe de Budapesta. Iar statele vecine nu vor fi încântate ca Ungaria să se simte responsabilă de cetăţenii ei din afară.

Această nouă constituţie este presimţită a fi cea a naţiunii maghiare ca un întreg. Prin urmare, se presupune că va garanta drepturile de vot ale maghiarilor din străinătate proaspăt naturalizaţi. Dar, conform unor organe de presă, în sânul partidului Fidesz încă persistă disensiuni pe această temă.

Proiectul de Constituţie reînvie de asemenea terminologia depăşită a Ungariei imperiale. Astfel, Curtea Supremă de Justiţie ar trebui să reia numele Curie (unitate religioasă, militară şi politică la romani, administraţie pontificală a bisericii romano-catolice). Naţională, creştină, imperială, revoluţionară : astfel apare noua Constituţie de Paşti a lui Viktor Orbán.