Sezonul vânătorii de romi nu s-a închis

La sfârşitul lunii martie, membri ai miliţiei partidului Jobbik, extrema dreaptă ungară, au patrulat timp de mai multe săptămâni într-un sat, împotriva "criminalităţii ţigăneşti". O demonstraţie de forţă îngrijorătoare ignorată de guvernul lui Viktor Orbán. Între timp, UE cere statelor membre să ia măsuri concrete în favoarea celor 10-12 milioane de romi din Europa...

Fără biserica medievală şi vinăriile de la poalele dealului, Gyöngyöspata ar arăta ca oricare alt sat unguresc : primăria datând din perioada comunistă, supermarketul Coop, grădinile bine plivite unde încolţesc primele zambile, străzile noroioase ale ghetoului romilor.

Viitorul Europei, decis la Gyöngyöspata

Cu toate acestea, un pic din viitorul Europei s-a jucat în luna martie în această localitate de 2 850 de locuitori, la o oră de drum în nord-estul Budapestei. Încadrată de Jobbik (intrat în Parlament cu 16,8% din voturi în aprilie 2010, dar în scădere în sondajele de opinie), extrema dreaptă a făcut din Gyöngyöspata un laborator împotriva "criminalităţii ţigăneşti", patrulând zi şi noapte cu sprijinul mai multor săteni, care au găzduit şi hrănit timp de mai mult de două săptămâni membrii miliţiei.

Pe 6 martie, liderul naţional Jobbik, deputatul Gabor Vona, a făcut aici un discurs în faţa a 1500 de paramilitari. Majoritatea purtau uniforma neagră a Szebb Jövoert ("Pentru un viitor mai frumos"), o organizaţie plasată sub umbrela juridică a miliţiilor sătene de auto-apărare. Se puteau întrezări şi indivizi agresivi, cu lanţuri şi capul ras, ţinând toporişte sau bice, flancaţi de pit bull-i. Timp de câteva zile familiile de romi nu mai îndrăzneau nici să îşi trimită copiii la şcoală.

Poliţia locală nu a intervenit, în ciuda similitudinii organizaţiei Szebb Jövoert cu Garda Maghiară, o miliţie apropiată de Jobbik care se livrase la aceleaşi manevre de intimidare ale minorităţii rome, înainte de a fi dizolvată de Curtea Constituţională, în iulie 2009. Până la urmă miliţia a părăsit scena din proprie iniţiativă, în 16 martie, şi doar apoi guvernul primului ministru conservator Viktor Orbán a început să reacţioneze.

Un 15 martie plin de evenimente controversate

Pe 15 martie, cu ocazia sărbătorii naţionale ungare, Orbán a ţinut un discurs la Budapesta în care a lăudat curajul maghiar în faţa dictatelor puterilor străine, inclusiv Uniunea Europeană (UE), a cărei preşedinţie rotativă o asumă în acest semestru. El nu a spus niciun cuvânt despre Gyöngyöspata.

În acea zi însă, o mână de contra-manifestanţi, conduşi de Aladar Horvath, din Mişcarea pentru drepturile civice ale romilor, erau prezenţi la locul faptelor. Printre ei, pastorul Gabor Ivanyi şi doi deputaţi din LMP, micul Partid Verde liberal (care nu a obţinut la alegerile legislative din 2010 decât 314 de voturi în ciuda celor 6000 de alegători romi potenţiali). "Aici am votat masiv pentru Fidesz (partidul Dlui Orbán, care are o majoritate de două treimi în Parlament), aminteşte Janos Farkas, şeful comunităţii de ţigani din Gyöngyöspata, fie 500 de persoane. Pentru că el ne-a promis locuri de muncă".

Un an mai târziu, rata şomajului în Ungaria nu a scăzut, dar un se mai primeşte decât o indemnizaţie pentru fiecare familie. Iar guvernul a redus bugetul acordat "administraţiilor autonome" ale minorităţilor.

"Suntem unguri înainte să fim ţigani!"

De la re-privatizarea pădurilor din 1992, romii nu mai au dreptul să culeagă ciuperci şi nici să adune lemne pentru încălzire. "Am oferit, în schimbul plăţii în natură, asigurarea curăţării domeniilor forestiere. Proprietarii au refuzat, remarcă domnul Farkas. Dar trăim aici de cinci secole, strămoşii noştri au apărat această ţară frumoasă împotriva turcilor, suntem unguri înainte să fim ţigani!"

Delincvenţa creşte în zonele rurale, ale căror locuitori se simt abandonaţi. Unele crime au şocat opinia publică, precum asasinarea unui profesor, linşat la sfârşitul anului 2006 la Olaszliszka (nord-est) în faţa copiilor lui, deoarece atinsese cu maşina lui o fetiţă rom. Jobbik i-a ridicat un monument. În schimb, seria de atacuri mortale împotriva unor romi, înfăptuite în 2009 de un grup de neo-nazişti actual în judecată în Budapesta, nu prea a înduioşat populaţia.

Natalitatea ţiganilor, o ameninţare

La Gyöngyöspata, sursa conflictului pare să fi fost cumpărarea, de către Crucea Roşie ungară, de case pentru a găzdui familiile de romi sinistrate în timpul inundaţiilor din 2010. Perspectiva de a-i vedea instalându-se în inima satului a provocat o opoziţie puternică. Locuitorii i-au scris lui Gabor Vona, explică Oszkar Juhasz, preşedinte al secţiunii locale Jobbik (26% la legislativele 2010).

Dl Juhasz este viticultor, descendent al uneia dintre aceste familii de boieri care trăiau cândva abia mai bine decât iobagii, dar credeau a fi carnea şi sângele Ungariei milenare. El afişează la intrarea casei lui harta ţării cu frontierele de dinainte de 1920. Pentru extrema dreaptă, obsedată de pierderea istorică a două treimi din teritoriile naţionale, natalitatea ţiganilor este o ameninţare: "Începând din 1898, numărul acestora s-a însutit", spune acesta. "*Noi nu suntem rasişti, dar politica de integrare a romilor înseamnă, prea des, scăderea calităţ*ii de viaţă a non-romilor".

Sâmbătă 2 aprilie, îmbrăcat în uniforma lui neagră, Oszkar Juhasz a defilat pe străzile din Hejöszalonta (nord-est), 900 locuitori, alături de alţi "patrioţi unguri". În ajun, şeful grupului parlamentar al Fidesz, Janos Lazar, a vorbit în faţa jurnaliştilor despre posibilitatea de uşurare a legislaţiilor asupra armelor, în favoarea auto-apărării. O cerere a Jobbik-ului.

Din UE

Discriminări: o foaie de parcurs care arată dorințe pioase

“Integrarea romilor în țările membre va fi supervizată de Comisia Europeană”: Hospodářské novinyrezumă foaia de parcurs pentru a lupta împotriva discriminărilor ale căror victime sunt romii, prezentată pe 4 aprilie de comisarul pe Justiție și drepuri fundamentale Viviane Reding. Comisia dorește ca fiecare țară să adopte o nouă strategie de integrare, care să țină cont de specificul fiecărei comunități de romi. Cu aceeași ocazie, dna Reding a recunoscut că statele membre întârzie cheltuirea resurselor disponibile: din 2,6 miliarde de euro alocate pentru proiecte de integrare a romilor, doar 100 de milioane au fost cheltuite. Cea mai mare parte din cei 12 milioane de romi care trăiesc în UE sunt victime ale discriminărilor – mai ales în România și în Bulgaria -, constată un studiu recent realizat în șase țări din UE (Bulgaria, Ungaria, Letonia, România și Slovacia), potrivit căruia 42% dintre copiii romi termină școala primară față de 97,5% în medie pentru ceilalți copii europeni. Potrivit Comisiei, integrarea romilor în fiecare țară ar trebui să privească educația înainte de orice, dar și locuința, sănătatea și locurile de muncă, mai explică Hospodářské noviny, care citează un studiu al Băncii Mondiale potrivit căruia “deplina integrare ar putea să aducă aproape 500 de milioane de euro pe an țărilor în cauză, grație câștigurilor productivității, reducerii cheltuielilor sociale și creșterii banilor aduși prin fiscalitate”. În schimb, asistăm la decepția asociațiilor care muncesc pentru integrarea romilor: întrebat de EUobserver, un reprezentant al rețelei ERGO califică drept “dezamăgitor” anunțul Comisiei, căci, explică site-ul de la Bruxelles, “conferă fiecărui stat membru grija de a gestiona discriminările față de această minoritate – iar unele guverne precum cel de la Budapesta nu au chef să se ocupe de asta”.