"Willkommen im Lovestory". Trecând prin Dubí, un sat din nordul Republicii Cehe, era pe vremuri imposibil să nu observi acest panou luminos, cu neoanele lui verzi şi galbene, aprinse în plin centrul satului. Deasupra vitrinei în care erau întotdeauna câteva fete dansând, panoul strălucea în stradă de ani de zile.

În topul dezvoltării lui, oraşul Dubi, simbol al prostituţiei de frontieră, avea nu mai puţin de cincizeci de bordeluri. Astăzi, nu mai sunt decât patru. Care supravieţuiesc cu greu. Şi este probabil că se vor închide în curând.

Acum o lună, panoul s-a schimbat. Scrie acum: produse de întreţinere. În vitrină, şampoanele au înlocuit fetele. De anul trecut, numărul de cluburi de noapte şi de prostituate prezente la frontiera cehă a scăzut în mod semnificativ. Criza financiară a doborât în final clienţii, care veneau în general din oraşele de frontieră germane şi austriace. Este sfârşitul unei epoci. Timp de aproape douăzeci de ani, satele din Cehia au încercat tot ce-au putut ca să pună capăt prostituţiei. În ultimele luni, acestea redevin încetul cu încetul sate normale.

"Deschiderea autostrăzii transfrontaliere, pe care trec acum majoritatea conducătorilor străini, a dat prima lovitură prostituţiei locale", explică primarul din Dubi, Petr Pipal. "De altfel, recentul decret care ne permite să controlăm persoanele care merg în cluburile de noapte s-a dovedit eficient. Criza economică a făcut restul – clienţii au încetat să mai vină aici în căutarea bordelurilor". Poliţia şi experţii care studiază comerţul sexului afirmă că majoritatea prostituatelor din zona de frontieră s-a mutat mai spre vest – spre Germania si Spania.

Altfel, multe dintre aceste fete care îşi vindeau trupurile la Dubí sau Rozvadov, nu erau din Republica Cehă. Cele mai multe erau românce sau bulgare. Hana Malinova, din asociaţia civică” Rozkoš bez rizika” [Plăcerea fără risc], a declarat: "Odată cu aderarea ţărilor lor la Uniunea Europeană, prostituatele pot acum călători liber pe întregul continent. S-au dus deci acolo unde sunt mai mulţi bani de câştigat".

Asociaţia urmăreşte de mai mulţi ani comportamentul prostituatelor. Lupanarele care au rămas deschise sunt puţine – pot fi menţionate, de exemplu, Kiss, Venezia şi Libido. Cel numit Sauna nu mai deschide decât în week-end. "Îmi amintesc de vremea când doar în Dubí, erau 400 de prostituate", spune un responsabil din poliţia de moravuri din zona de nord a Boemiei. "Astăzi, nu mai sunt decât douăzeci sau treizeci, în jur de patru pe bordel".

Cele care au rămas câştigă mai puţin decât înainte, maxim 40 de euro pentru o oră de sex. Prostituatele care îşi oferă serviciile direct pe stradă cer doar jumătate. "Adeseori, n-am nici măcar un client pe zi", spune Ilona, o prostituată de 28 de ani. Ea explică că lucra într-un bordel din Dubí dar preferă acum să "facă trotuarul", pe drumul între Dubí şi Teplice. Aceasta o apropie de "clienţii ei", spune aceasta. Exploatatorii bordelurilor s-au schimbat. Nu mai sunt bulgarii sau persoanele din fosta Iugoslavie cei care le controlează, ci "întreprinzătorii" locali. După şeful poliţiei moravurilor, "acest aspect arată criza pieţei sexului în Dubí. Dacă ar mai fi fost încă profitabil, bulgarii şi albanezii din Kosovo ar mai fi rămas". Primarul din Křimov este de aceeaşi părere: "Clienţii erau la 99% nemţi. Dar s-a terminat. Nu mai sunt decât trei dintre aceste instituţii, faţă de vreo douăzeci pe vremuri. Este clar o consecinţă a crizei financiare".