Vântul Strâmtorii aduce la Punta Europa, în extremitatea sudică a Stâncii Gibraltarului, un miros de ouă clocite. Provine de la bărcile ancorate în golful Algeciras și legate între ele prin intermediul unor furtunuri. “Acest miros este al gazului care se degajă când bărcile benzinării transferă combustibilul navelor; este neplăcut și penetrant dar se spune că nu e dăunător”, spune un locuitor al zonei.

Golful Algeciras este o bombă a mediului înconjurător, cu rafinăria sa, industria sa chimică, centrala termică, baza britanică de submarine; punctul din Europa cu cel mai mare pericol de deversare de petrol și cea de-a patra concentrare mondială de buncherare (transport de combustibil între bărci).

O mare benzinărie între Atlantic şi Mediterana

Mai bine de 106 000 de nave, 5000 dintre ele petroliere – 10% din traficul mondial -, traversează anual Strâmtoarea Gibraltar. “Ceea ce avem aici este o tăcută maree neagră de deversări continue”, constată Patricia Navarro, agent pentru Mediul Înconjurător din Cadiz.

Chiar dacă volumul de hidrocarburi deversate accidental [în trecut, în golf] este imens, este posibil ca răul cel mai mare să fie făcut de pierderile de petrol prin buncherare. “În materie de poluare, Gibraltar acționează cu iresponsabilitate absolută. Aici nu funcționează faptul că poluatorul plătește”, acuză Navarro.

De parcă Stânca ar striga către cele patru vânturi și mări ale Europei: “Veniți și verificați. Vindem combustibil cu 20% mai ieftin și o facem din barcă în barcă. Acesta este Gibraltarul, cea mai mare benzinărie plutitoare între Atlantic și Mediterana.”

Efectul chemării este incontestabil. Dacă acum un deceniu volumul de combustibil transportat în golf nu ajungea la o mie de tone, la sfârșitul lui 2009 această cifră se înmulțea cu cinci. Potrivit Greenpeace, două treimi din petrolul brut se transferă în apele Gibraltarului iar restul în ape spaniole. Zeci de ambarcațiuni benzinării capabile să poarte până la 300 000 de tone de combustibil ancorează zilnic. O privire aruncată pe site-ul localizatodo.com permite să verifici că golful Algeciras s-a transformat în refugiu pentru interminabilul lanț al navelor care trec prin Strâmtoare.

Poluarea industrială, la ordinea zilei

Pe ecran apar de obicei unele bărci izolate și în afara formației care se apropie prin est, navigând cu viteză foarte mică. Sunt cele care își așteaptă rândul în fața benzinăriilor plutitoare, și, între timp, circulă între apele spaniole și cele ale Gibraltarului – trei mile de jurisdicție își adjudecă colonia de această parte a Stâncii -, invocând ceea ce în argou marinăresc se numește pasul nevinovat, care stabilește dreptul de a traversa apele altor țări dacă se navighează în mod rapid și neîntrerupt și fără a prejudicia statul riveran.

Văzând efectele buncherării, e îndoielnic că aceste bărci nu presupun un prejudiciu potențial pentru localitățile Algeciras, La Línea, San Roque, foarte pedespite deja de poluarea industrială.

Dar, așa cum semnalează procurorul șef din Algeciras, Juan Cisneros, de fiecare dată când o patrulă a Gărzii Civile se apropie de bărcile care practică pasul nevinovat, iese o ambarcațiune britanică să le închidă drumul.

Cisneros susține că, potrivit Tratatului de la Utrecht, Gibraltar nu are ape teritoriale, chiar dacă acționează de parcă le-ar avea și autoritățile spaniole admit asta în practică. “Marea problemă a poluării în golf se numește Gibraltar”, subliniază, “pentru că pe teritoriu spaniol avem un control mai bun. Ei nu pun restricții bărcilor care nu îndeplinesc normele europene, la fel cum nu pun restricții spălării banilor: pentru că asta e afacerea lor”.

Cisneros crede că ar fi preferabil să se discute direct cu Marea Britanie, având în vedere că “ar trebui măcar să fie interpelat în cadru comunitar”. Mesajul pe care ministrul principal din Gibraltar, Peter Caruana îl emite în legătură cu această problemă se rezumă la idea că buncherarea duce la un risc de accident mai mare decât instalațiile pe pământ, dar că Stânca “îndeplinește cu strictețe legile” internaționale și ale UE. Ministrul din Gibraltar argumentează că criticile spaniole acoperă intenția de a discuta despre suveranitatea teritoriului.

Fără colaborare pe probleme de mediu

În realitate, UE a interzis buncherarea, chiar dacă cere să se îndeplinească strict regulile de siguranță stabilite. La acest punct și din cauza lipsei de colaborare judiciară, autoritățile din Gibraltar nu se înțeleg cu agenții de mediu spanioli. Autoritățile din Gibraltar își propun să abiliteze o nouă arie în estul Stâncii pentru a crește comerțul de combustibil.

Faptul că această zonă ar aparține Parcului Natural al Strâmtorii în care se află specii protejate nu pare a fi un obstacol. “Cum vor să crească capacitatatea de aprovizionare până la 400 000 de tone, acum vor să construiască un baraj nou prin sistemul olandez de a câștiga spațiu în mare”, explică Antonio Muñoz Secilla, reprezentant al asociației Verdemar.

Acest ecologist integrează inițiativele din Gibraltar într-un joc la care s-ar preta colonia pentru a câștiga mai mult spațiu, mai multe bărci, mai multe afaceri și a-și consolida dominația asupra apelor pe care și le atribuie, dominație nerecunoscută de Spania.

În lipsa colaborării pentru mediul înconjurător între autoritățile spaniole și cele din Gibraltar, ecologiștii AGADEN și Ecologiștii în Acțiune-Verdemar au strâns legăturile cu colegii lor de cealaltă parte a baricadei. Și unii și alții spun că, de o parte și de cealaltă a frontierei, interesele economice și politice se impun asupra problemelor oamenilor.