Evenimentele din ultimele luni i-au pus pe responsabilii noştri politici în faţa unei probleme pe care nici cele mai catastrofale pronosticuri de dinaintea adeziunii la zona euro nu ar fi putut să o prevadă. Sigur, guvernul condus de Iveta Radicova a refuzat să participe la împrumutul acordat Greciei, dar ca membru al Fondului european de stabilitate financiară (FESF), va trebui la rândul nostru, şi noi, după ajutorul cerut de Irlanda şi acum Portugalia, să punem mâna pe portofel.

Ivan Miklos, ministrul de Finanţe dar şi artizanul monedei unice slovace, a mers până la a mărturisi, de curând, implicit, că dacă ar fi avut informaţiile disponibile astăzi nu s-ar fi grăbit atât de mult să intre în zona euro. Totuşi, rari sunt europenii care cred atât de mult în euro precum slovacii. Potrivit unei anchete Eurobarometru din februarie, aproximativ 70 % dintre slovaci consideră că euro a atenuat impactul crizei economice asupra ţării noastre, în timp ce doar 40 % din cetăţenii europeni consideră că moneda europeană constituie, în aceste timpuri dificile, o monedă forte. Putem oare să spunem atunci, în aceste condiţii, că moneda unică, pe care am adoptat-o exact în momentul [1 ianuarie 2009] în care izbucnea criza, ne-a fost favorabil până acum?

Cum ar fi fost dacă...

Întrebarea nu are un răspuns simplu. Potrivit Băncii naţionale a Slovaciei (NBS), care a analizat impactul euro asupra competitivităţii întreprinderilor noastre, este imposibil, chiar şi pe o perioadă mai lungă, să evaluăm influenţa monedei comune, căci nu vom şti niciodată cum ar fi evaluat economia noastră dacă am fi păstrat coroana slovacă.

Vladimir Vano, principalul analist financiar al Volksbank, consideră "că în momentul în care izbucnea cea mai importantă recesiune globală de după război moneda euro a fost pentru noi un cadou căzut din cer. Euro face din Slovacia combinaţia unică a unei ţări care se află în centrul unei pieţe de 90 de milioane de persoane din estul Europei şi oferă stabilitatea unui membru al zonei euro cu drepturi depline, cu toate avantajele care îi sunt asociate".

Potrivit Vano, adoptarea monedei unice nu a fost doar concluzia logică a integrării economice a Slovaciei: "Aproximativ 85 % din exporturile noastre se dirijează spre UE şi mai mult de jumătate spre ţări din zona euro".

Euro nu a fost un cadou din cer

În schimb, pentru Jan Toth, directorul Institutului de politică financiară(INESS), ataşat ministerului de Finanţe, euro nu a fost deloc un cadou din cer pentru Slovacia şi a adus până acum numai necazuri: "Am intrat în zona euro în cel mai prost moment.[...] Suferim astăzi mai mult cu euro decât dacă am fi păstrat coroana, deoarece criza ne-a afectat modelul de făcut afaceri – economia noastră este orientată mai degrabă spre exporturi şi se bazează pe construcţia de autoturisme – iar cursul devizei nu s-a putut adapta corespunzător".

Juraj Karpis, analist pe lângă INESS [Institutul de studii economice şi sociale] este, în ceea ce îl priveşte, printre cei care preveniseră din start împotriva adoptării monedei unice. Dacă, în timpul crizei, am fi fost în afara zonei euro, nu ni s-ar fi întâmplat nimic grav, crede acesta: "Este suficient să observăm Republica cehă. Situarea în afara zonei euro nu i-a adus nici un prejudiciu". Esenţialul este deci în altă parte: "Pentru noi posesia monedei euro a devenit un prejudiciu de abia după ce conducătorii zonei euro au decis, în mai 2010, crearea unui Fond european de stabilizare financiară (FESF). Căci, dacă trebuie să cotizăm pentru ca Grecia să-şi poată plăti pensiile şi ca băncile germane să-şi ramburseze creditorii, vom fi obligaţi să creştem impozitele".