În urmă cu doar o sută de ani, Suedia îşi înfiinţa prima ei uzină de incinerare a deşeurilor. De atunci, acestea au devenit principala sursă de energie suedeză, înaintea petrolului şi gazelor naturale. Deşeurile oferă mai multă energie decât sursele hidraulice şi nucleare combinate.

Biomasa, compusă din deşeuri de origine vegetală şi animală (dar şi umană), este utilizată pe scară largă în producţia de energie electrică şi de căldură. Este un combustibil pentru transporturi şi o materie primă pentru industrie. Majoritatea oraşelor suedeze sunt încălzite de centrale termice alimentate fie direct prin arderea deşeurilor, fie prin biogazul produs din acestea.

Stockholm, prima “capitală verde” a Europei

Încălzirea capitalei suedeze este acum asigurată în principal de către centrala de cogenerare din Högdalen şi de unele instalaţii auxiliare, implantate în imediata apropiere a zonelor rezidenţiale. Proteste ale locuitorilor? Nu au fost niciodată. Responsabililor centralei din Högdalen le place să sublinieze faptul că gazele emise din hornurile ei conţin tot atâtea substanţe toxice cât fumul expirat în stradă de trei fumători. Inspectoratul însărcinat cu protecţia mediului confirmă.

În Suedia, doar 1% din deşeuri merg la groapa de gunoi. Şi este vorba în special de substanţele cele mai periculoase, depozitate în containere ermetice pentru a împiedica contaminarea atmosferei sau a pânzei de apă freatică. Stockholm a fost primul oraş al Uniunii Europene care să fi primit (în 2010) denumirea de "capitală verde" a Europei.

Eco-cartierul Hammarby Sjöstad a devenit o carte de vizită afişată cu plăcere în faţa experţilor şi turiştilor atraşi de această etichetă. Acest cartier de câteva zeci de mii de locuitori va ajunge în curând la o autonomie energetică.

Suedezii vor să cumpere deşeurile din Napoli

Deja toate deşeurile menajere şi canalizările sunt dirijate către staţii de epurare situate în apropiere, pentru a fi transformate în biocombustibil utilizat apoi de către centrala termică din vecinătate. Puternice pompe extrag căldura din apele, totuşi reci, ale canalului care leagă lacul Mälaren, unde se află capitala, de Marea Baltică. Şi toate acestea se petrec la doar 4 km de centrul oraşului Stockholm, în vechile zone industriale şi portuare.

Filiala tratamentului deşeurilor, beneficiind de un regim fiscal avantajos, aduce atât de mulţi bani încât deşeurile chiar încep să lipsească. În Göteborg, de mai mulţi ani, acestea erau aduse din capitala norvegiană a industriei petroliere, Stavanger. Dar Norvegia, deşi posedând din belşug petrol şi gaze, s-a convertit de asemenea la utilizarea deşeurilor ca sursă de energie.

Deci atenţia suedezilor s-a îndreptat spre Napoli, literalmente îngropată sub gunoaie. Sursă de probleme pentru italieni, deşeurile sunt o adevărată mină de aur pentru societatea suedo-norvegiană, care intenţionează să cumpere până la un milion de tone pe an, la preţul de aproximativ 90 de euro pe tonă. Deşeurile sunt pe cale de a deveni astfel adevăratul "aur al Neapolelui", în aluzie la filmul cult cu Sophia Loren.

Întreprinderea energetică Hem, din Halmstad (în sudul oraşului Göteborg), este pregătită să rezolve criza deşeurilor nu numai în Napoli, dar şi în alte oraşe europene, asigură unul dintre directorii săi, Per Aalund. În Europa, aproximativ 150 de milioane de tone de deşeuri sfârşesc în depozitele de deşeuri, încălcând legile europene. "Noi acceptăm să le luăm", spune acesta.