Alegeți o limbă
Pentru a fi comercializată în spaţiul Uniunii Europene, o banană trebuie să aibă cel puţin 14 centimetri lungime şi 27 de milimetri grosime. Acest lucru este prevăzut în Reglementarea Europeană privind bananele. Însă pentru centralele nucleare care funcţionează în spaţiul UE nu există standarde de siguranţă unitare. Fiecare ţară procedează aşa cum doreşte, iar cel mai amuzant este că structurile Uniunii Europene, obsedate de uniformitate, se trezesc dintr-o dată fără competenţe formale.
Situaţia nu poate fi mai absurdă de atât. Dacă un reactor nuclear scapă de sub control oriunde în spaţiul UE, întregul continent este în ceaţă. Şi tocmai în această problemă, dintre toate, fiecare stat membru poate lua decizii unilaterale în legătură cu activităţile pe care le autorizează. O astfel de concepţie a Uniunii Europene – cea de a stabili standarde doar pentru banane şi alte probleme triviale – este inacceptabilă. După accidentul de la Fukushima, acest lucru este mai adevărat ca oricând. Dacă nu este adevărat, atunci comunitatea europeană va ajunge să sufere mutaţii care o vor transforma într-o republică de banane bine-măsurate. O Republică Bananieră prin excelenţă.
Iar, referitor la procesul de luare a deciziilor, chiar şi cazul politicilor în interiorul statelor membre, nu mai este clar de mult timp cine are rol decizional în materie de energie nucleară. Ce prerogative are Guvernul federal german în materie de politică energetică sau în ce măsură le-au fost luate aceste prerogative grupurilor de lobby favorabile energiei atomice?
Nebunia nucleară nu va lua sfârşit fără acţiuni concrete
Ne amintim că în toamna anului 2010, într-o şedinţă secretă, marile companii au dictat Guvernului german prelungirea termenului de funcţionare a centralelor, introdus în Legea energiei atomice. După episodul Fukushima, aparent având regrete înaintea alegerilor, Merkel & Co. s-au grăbit să evite crearea impresiei unei dependenţe de grupurile de lobby favorabile energiei nucleare şi au evocat posibilitatea renunţării la această sursă de electricitate. Dar suspiciunile vorbesc de la sine: deodată, taxa pe volumul combustibilului nuclear care tocmai a fost introdusă este pe cale să fie anulată, ceea ce înseamnă că membrii coaliţiei consevator-liberale sunt pregătiţi să renunţe la singura realizare importantă în domeniul energetic. Încă un cap de acuzare.
Acum este mai evident ca oricând că revoluţia energetică are nevoie în primul rând de oameni care să elaboreze planuri coerente de renunţare la energia nucleară, furnizând însă alternative. Ieri, spre exemplu, sistemele fotovoltaice din Germania au produs 120 de milioane de kilowaţi oră din energie solară - producţia zilnică a patru centrale atomo-electrice.
Acţiunile concrete probabil sunt cea mai bună modalitate de a pune capăt definitiv nebuniei nucleare, în Germania şi în Europa.
Elveţia
Berna anunţă renunţarea la energia nucleară
Germania a evocat această posibilitate, Elveţia a trecut la fapte: Berna va renunţa în totalitate la energia nucleară până în 2034. Cinci reactoare sunt în prezent în funcţiune în Elveţia, furnizând peste 40% din electricitatea produsă în Elveţia. Decizia a fost anunţată oficial în 25 mai de ministrul elveţian al Energiei, Doris Leuthard, care a prezentat noua strategie energetică a Elveţiei până în anul 2050, notează publicaţia La Tribune de Geneve."Elveţia creează un precedent. Este prima ţară care ia o decizie atât de radicală la două luni după catastrofa produsă la centrala nucleară japoneză de la Fukushima. Iar Germania ar putea urma exemplul Elveţiei", notează publicaţia elveţiană.
Potrivit La Tribune de Geneve, este vorba de o "decizie istorică care transformă Elveţia în prima ţară din lume care hotărăşte să aibă un viitor fără energie nucleară", chiar dacă "planul este încă vag", pentru că rolul energiilor regenerabile şi al centralelor cu gaz încă nu este clar definit şi nu se cunosc detalii despre mijloacele financiare pentru efectuarea conversiei energetice.
Decizia Elveţiei reflectă "disensiunile din Europa pe tema energiei nucleare", disensiuni care "s-au accentuat după accidentul de la Fukushima", notează ziarul britanic The Guardian, care rezumă astfel situaţia: "Marea Britanie şi Franţa continuă să susţină cu fermitate" energia nucleară, "Italia a renunţat la proiectul de construire a unor noi centrale atomo-electrice, iar Germania se pregăteşte să renunţe la această sursă de energie".
Potrivit ziarului britanic, aceste disensiuni au condus şi la dezbaterea privind noi teste de rezistenţă pentru centralele nucleare, proiect adoptat pe 24 mai de statele UE. Sub presiunile Marii Britanii, Franţei şi Republicii Cehe, liderii UE au stabilit ca aceste teste să aibă drept criterii doar riscurile naturale şi atacurile teroriste; iar riscul atacurilor teroriste va fi verificat "de autorităţile naţionale responsabile de securitate, nu de Comisia Europeană sau de autorităţile atomice naţionale".
