Alegeți o limbă
Metoda aminteşte de politica promovată de Ceauşescu împotriva minorităţilor: dea cum înainte, fiecare medic maghiar va trebui să vorbească în limba slovacă cu pacientul său maghiar, chiar dacă amândoi sunt contra. Într-o manieră la fel de suprarealistă, conferenţiarul unui eveniment cultural trebuie să repete discursul în slovacă, chiar dacă publicul este 100 la sută maghiar.
Legea, deschis hungarofobă, a generat protestul unanim al partidelor parlamentare maghiare. Aidoma poliţiei religioase a unui Khomeyni sau a talibanilor, autorităţile de la Bratislava funcţionează de acum înainte ca "o poliţie lingvistică". Ironie a istoriei: "fundamentaliştii etnici" ai conştiinţei naţionale a conducătorilor slovaci, în întârziere cu un război, copiază cele mai proaste exemple ale naţionalismului maghiar de altădată. "Nu o să recunosc niciodată o altă naţiune decât cea maghiară, sub autoritatea sfintei coroane a Ungariei", spusese Lajos Kossuth (1802-1894).
Politica sa cu vedere scurtă a dus la eşecul războiului de independenţă. În 1848, sprijinindu-se pe şovinism, habsburgii au ridicat minorităţile etnice împotriva maghiarilor. În loc să promoveze o autonomie federativă, politicienii maghiari au încercat să menţină structuri centralizatoare. Ceea ce a dus la pierderea a două părţi din teritoriul maghiar în 1920 (cu tratatul de la Trianon).
Vecinii noştrii au dezvoltat naţionalismul lor de stat în aceeaşi manieră limitată, potrivit unor criterii etnice şi unor manevre de asimilare forţată. În epoca democraţiilor moderne, o asemenea politică naţionalistă - fondată pe dorinţa de a răzbuna răni suferite cu un secol şi jumătate în urmă - este insuportabilă. Este totuşi politica pe care o practică.
În ceea ce priveşte UE, ea se mulţumeşte să mormăie pe un ton reprobator şi să joace cu moliciune rolul arbitrului. În timp ce extremiştii Europei urmăresc cu atenţie ceea ce se întâmplă la Bratislava. "Dacă se întâmplă cu adevărat acolo, va trece şi la noi", se gândesc ei cu siguranţă. Cu imigranţi sau cu minorităţile religioase. Cu toţi pe care îi consideră antipatici. În Ungaria, cenzura lingvistică din Slovacia întăreşte poziţiile partidului Jobbik ( de extremă dreapta). Această lege aţâţă demagogia etnică. Şi incită extremiştii să dea consistenţă juridică discriminărilor lor.
Am putea să ne întrebăm de ce se agită atâta statul slovac. Din punct de vedere economic, ţara lor este prima din clasă. Deci de ce? Întocmai de aceea. Descoperim astfel că a tăia din prestaţiile sociale şi a restructura sistemul generează sacrificii imense. Demagogia naţionalistă a apărut în Slovacia pentru a elibera tensiuni. "Când e mai puţină pâine în statul- providenţă, hai să dăm puţin circ naţionaliştilor", iată reţeta politicii slovace. Dacă Uniunea Europeană nu va ridica vocea, Slovacia, această tânără naţiune, ar putea deveni un tânăr stat infractor, ceea ce ar duce la un impas sângeros, atât pentru slovaci cât şi pentru unguri. Căci acolo unde pogromurile înfloresc, fructele prosperităţii economice putrezesc.
VĂZUT DIN SLOVACIA
"Nu mai suntem în Imperiul ungar"
Noua lege linvisticăvotată pentru a "proteja" limba slovacă, semnată în 17 iulie de către preşedintele slovac Ivan Gašparovič, a devenit un nou sibiect de discuţie pe malurile Dunării. "Orice cetăţean slovac are dreptul să se exprime în limba naţională slovacă pe teritoriul slovac", explică Primul ministru Robert Fico în cotidianul SME. Acesta din urmă reacţionează criticilor puternice venite din partea Parlamentului maghiar ca şi din partea Partidului slovac de coaliţie maghiar (SMK), care apără drepturile minorităţii maghiare care locuieşte în sudul ţării.
Intervenţia maghiarilor în legislaţia slovacă îi înfierbântă pe conducătorii ţării. "Fico: Legea nu va fi abrogată, nu suntem în Imperiul ungar", titrează SME.
"Partidele politice maghiare ar fi fericite dacă, în sudul ţării, slovacii ar învăţa lima maghiară pentru a putea supravieţui", asigură Fico în cotidian. De partea sa, ministrul Culturii, Marek Maďarič, care se află la originea legii, regretă că "politica maghiară rămâne blocată în secolul XIX. Maghiarii cred că pot încă să-şi dicteze legile slovacilor".
Legea slovacă divizează cele două ţări dar reuneşte cercetătorii ştiinţifici. "Această lege îi dezavantajează pe maghiari dar şi pe slovaci", estimează o lingvistă slovacă care a semnat o petiţie internaţională lansată de Academia de ştiinţe la slovaci. Pentru ei, acest text "este o absurditate lingvistică", scrie SME. Şi pentru a sublinia că legea nu vizează doar limba maghiară, site-ul ceh de informaţie Aktualne.cz remarcă că "până şi pop-cornul şi fastfood-ul vor dispare din Slovacia".
