După ce au afirmat că bacteria provine de la un castravete spaniol, autorităţile sanitare din Hamburg recunosc în prezent că sursa intoxicaţiei încă nu este identificată.

"În timp ce europenii bâjbâie după originea cucurbitaceelor cu E.coli […], numărul victimelor creşte", criticăJurnalul Naţional, care rezumă situaţia: "Europa tremură de frică". Cotidianul bucureştean îşi justifică afirmaţia printr-un interviu cu Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: "'Gripa castraveţilor' [este] noua sperietoare biologică. [...] Sunt convins că este un nou episod din serialul gripei aviare, gripei porcine... Adică, să nu mai mâncăm carne de porc, carne de pui. Azi, să renunţăm la legume. Mâine, la fructe... Pentru ca să ne hrănim cu fast food".

În Germania, presa se limitează la a fi în serviciul consumatorilor şi la progresele făcute de cercetările ştiinţifice, menţionând în acelaşi timp că ţara începe să fie confruntată cu criticile partenerilor săi europeni. Frankfurter Allgemeine Zeitung face excepţie de la regulă, trecând în revistă "o săptămână în stilul lui Kafka pentru producătorii de legume germani". "În timp ce crizele sanitare demarează de obicei cu descoperirea cauzei unui potenţial risc sanitar – vaci care se clatină pe picioare, porci care strănută, ulei în furaje – cazul bacteriei E.coli începe cu decesele. Epidemiologii lucrează precum comisarii care anchetează o crimă. Cercul suspecţilor este enorm".

În Spania domină opiniile împotriva germanilor. Ministrul sănătăţii din landul Hamburg, Cornelia Prüfer-Storcks, a confirmat că analizele resping ipoteza originii spaniole a apariţiei bacteriei E.coli, dar "nu şi-a cerut scuze", subliniază El Mundo într-un editorial. "Este clar că primul responsabil de această situaţie este deci Germania", al cărei guvern "a fost incapabil să facă reproşuri autorităţilor din Hamburg şi să reorienteze cazul", în ciuda "acţiunii nesăbuite" a consilierei "care nu a respectat protocoalele europene prevăzute pentru alertele alimentare". "Dar mai sunt şi motive pentru a critica incapacitatea guvernului spaniol", care a scos în evidenţă "lipsa sa de reflexe" şi "ale cărui proteste nu au făcut să clintească Germania".

Acum Germania trebuie să-şi repare greşeala, afirmă La Razon în editorialul său: "dar acest lucru nu înseamnă că problema este uitată. Mai întâi pentru că panica este o stare de spirit foarte greu de stăpânit, şi în al doilea rând pentru că prejudiciul creat agricultorilor a fost foarte mare". "O campanie naţională a autorităţilor germane în favoarea legumelor noastre şi compensaţiile economice corespunzătoare sunt acţiuni necesare".

Pentru Público, criza castraveţilor "arată slăbiciunea UE în gestionarea acestui gen de situaţii, pentru a evita ca nişte acuzaţii neîntemeiate să atragă după sine prejudicii enorme la nivelul unui întreg sector economic al unui stat membru".

Pentru cotidianul francez Libération, miezul problemei este înainte de toate suspiciunea: "[aceasta] nu trebuie să devină o politică de sănătate publică. Întreţine panica, pe când consumatorii au nevoie să fie lămuriţi şi informaţi. Această politică a psihozei este devastatoare pentru economie, şi cu atât mai mult pentru sănătate".

În sfârşit, cotidianul olandez De Volkskrant declară că "nu de castravete ne este frică, ci de incompetenţa autorităţilor în mărginirea contaminării". "Această incapacitate de a comunica clar reflectă probabil foarte bine lipsa de transparentă a pieţei libere a fructelor şi legumelor în Europa şi în ţările membre".

Şi cotidianul olandez conchide că "a nu mai consuma castraveţi este o dovadă de isterie ridicolă, îndeosebi dacă legumele sunt spălate şi cojite de către consumatori – iar această recomandare a fost făcută întotdeauna".