<!--

@page { margin: 0.79in }

P { margin-bottom: 0.08in }

-->

Aveţi aici ultimele informaţii legate de unul dintre cele mai mari scandaluri din zilele noastre. Fabricilor de medicamente din ţările sărace le este interzis să scoată pe piaţă o variantă ieftină a vaccinului salvator Tamiflu. De ce ? Pentru ca fabricile bogate de medicamente să îşi poată proteja patentele şi profiturile. Pentru a fi înţeleşi, vom începe cu un aparent mister. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) avertizează de luni de zile că dacă virusul gripei porcine se va răspândi în cele mai sărace zone ale lumii, acesta ar putea provoca moartea a sute de mii de oameni. În acelaşi timp însă, aceasta (OMS) a sfătuit guvernele ţărilor sărace să nu continue producţia de Tamiflu – singurul medicament care poate distruge simptomele gripei porcine – aşa cum acestea ar putea şi ar dori.

Dar povestea este mult mai complicată.

Guvernele noastre au hotărât , de zeci de ani, să dezvolte un ciudat sistem de producţie a medicamentelor, care să le permită o îmbogăţire sigură. Cea mai mare parte a muncii oamenilor de ştiinţă care lucrează pentru ca medicamentele de care avem nevoie să ajungă în farmacii, se desfăşoară în laboratoare universitare finanţate guvernamental, plătite deci din taxele noastre. Companiile de medicamente sunt în urmă în ceea ce priveşte dezvoltarea procesului de producţie însă acestea plătesc sume uriaşe de bani pentru a participa la scumpe şi extrem de necreative stagii, pentru cumpărarea de substanţe chimice ori pentru efectuarea de teste. În contrapartidă, acestea au drepturi exclusive şi perpetue asupra producţiei şi a profiturilor rezultate.

Rezultatul este cel mai adesea moartea. Companiile farmaceutice care deţin patentul medicamentului folosit în tratarea SIDA au mers în instanţă pentru a stopa guvernul Africii de Sud de a salva de la moarte cetăţenii săi, prin producerea de medicamente generice, la fel de eficiente ca şi medicamentele de marcă şi care ar costa doar 100 de dolari pe an. Acestea aşteaptă să li se plătească 10 000 de $ anual pentru versiunea marcată a medicamentului – ori dacă nu, Africa de Sud nu va avea dreptul să producă acest medicament. Opinia publică a fost atât de scandalizată la aflarea acestei stări de fapt, că s-a obţinut o concesie în regulile comerţului mondial. S-a ajuns la un acord asupra faptului că pentru rezolvarea problemelor urgente de sănătate publică, ţările sărace vor putea produce medicamente generice – exact acelaşi produs, dar fără numele de marcă – dacă vor plăti patentul companiilor farmaceutice.

Iată deci soluţia pentru virusul gripei porcine. Cu noile reguli, ţările sărace pot produce atât de mult Tamiflu generic cât doresc. Companii din India şi China declară că ele sunt pregătite să înceapă producţia. Dar, Roche (companie farmaceutică) – compania care deţine patentul – vrea ca oamenii să cumpere versiunea marcată a produsului. Iar OMS se pare că sprijină compania Roche în acest demers. OMS, care este cea mai calificată pentru a judeca acest tip de probleme, vârful de lance în caz de urgenţe în domeniul sănătăţii, justifică încălcarea normelor în materie de brevete, lansând acest mesaj : "Nu folosiţi medicamente de “substituţie".

Cum se va termina această criză ? James Love de la Institutul de Cunoştiinţe Economice Internaţionale, cunoscut pentru campaniile sale împotriva actualului sistem al patentelor spune : "Ţările sărace nu sunt atât de pregătite pe cât ar trebui să fie. În caz de pandemie, numărul oamenilor care vor muri va fi mult mai mare decât cel normal”.

Argumentul oferit de Big Pharma pentru apărarea acestui sistem este simplu şi sună rezonabil la o primă vedere : noi trebuie să cheltuim mari sume pentru medicamentele "noastre" pentru a putea dezvolta tratamente care pot salva vieţi omeneşti. Dar un studiu făcut de doctorul Marcia Angell, director editorial al ziarului New England pentru Medicină, spune că doar 14% din bugetele companiilor farmaceutice sunt folosite pentru dezvoltarea de medicamente, de obicei pentru partea de final, necreativă, a cercetării. Restul este cheltuit în marketing şi profituri. Şi chiar cu 14 %, companiile farmaceutice cheltuiesc averi pentru dezvoltarea de medicamente "me-too" (care pot fi luate fără prescripţie medicală)– medicamente care au exact acelaşi efect ca şi medicamentele existente deja pe piaţă, dar care au o moleculă diferită, ceea ce le permite companiilor să pretindă obţinerea unui nou patent.

Cu toţii suferim de pe urma acestei disfuncţionalităţi. Comisarul european pentru probleme de concurenţă , Neelie Kroes, a declarat recent că europenii plătesc cu 40% mai mult decât ar trebui pentru medicamentele lor din cauza acestui sistem "putred".

Dar atunci de ce îl păstrăm dacă este atât de rău? Pentru că, doar companiile farmaceutice din SUA, au cheltuit în ultima decadă mai mult de 3 bilioane pentru acţiuni de lobby şi "contribuţii" politice şi asta pentru a face ca sistemul să funcţioneze în interesul lor.

Există şi soluţii mai bune pentru a produce medicamente, prima dintre ele, propusă de către Joseph Stiglitz, premiul Nobel pentru economie : guvernele ţărilor din vest ar trebui să instituie un premiu care să aibă o valoare de câteva miliarde de dolari, pentru a-i plăti pe oamenii de ştiinţă care lucrează la dezvoltarea de tratamente ori vaccinuri necesare pentru tratarea diverselor boli, premiul cel mare urmând să fie atribuit celui care găseşte tratamentul unor boli care ucid milioane de oameni, cum ar fi malaria. Odată ce plata este făcută, dreptul de folosi tratamentul va fi public. Oricine, oriunde, va putea fabrica medicamentul.

Stimulentul financiar ar rămâne exact la fel – dar toate beneficiile şi lucrurile iraţionale din actualul sistem se vor sfârşi. Fara a fi ieftin – costă 0,6% din GDP – un astfel de plan pe termen mediu va duce la economisirea unor sume importante, deoarece sistemul de sănătate nu va mai trebui să plătească uriaşe compensaţii companiilor farmaceutice. Între timp, costul medicamentelor va scădea – iar zeci de milioane de oameni vor avea acces la medicaţie pentru prima dată.

Încercări de a schimba actualul sistem au mai fost făcute însă acestea au fost blocate de către companiile farmaceutice şi lobby-iştii lor, ideea însă a restricţionării cunoştinţelor pentru ca doar câţiva oameni să poată profita este una dintre cele mai groteşti idei ale zilelor noastre, este un sistem bolnav pe care noi trebuie să îl desfiinţăm. Doar în această situaţie putem globaliza spiritul lui Jonas Salk, om de ştiinţă care a inventat vaccinul poliomielitic, dar a refuzat să îl patenteze, spunând simplu : "ar fi ca şi cum am încerca să patentăm soarele".