Alegeți o limbă
Tensiunea la faţa locului, "este foarte puternică, chiar dacă are ceva suprarealist", spune Il Sole 24 Ore, pentru care "nimic nou nu vine să zbuciume situaţia anormală care s-a cristalizat cu un an în urmă, după cinci zile de ciocniri : Abhazia şi Oseţia de Sud se află în mâinile Moscovei, cu toate că (aproape) toată lumea consideră că fac în continuare parte din Georgia; 3700 de soldaţi ruşi supraveghează frontierele, observatoriiMisiunii UE de Monitorizare în Georgia (MSUE în franceză, European Monitoring Mission in Georgia, EUMM în engleză) asigură respectarea armistiţiului şi preşedintele georgian Mikheil Saakashvili este încă în şa, dar serios slăbit după război, criza economică şi protestele opoziţiei".
Războiul de altfel a "restabilit Rusia în rolul ei de actor de prim plan - şi formidabil de altfel - pe scena internaţională", observă redactorul şef al revistei Russia in Global 
Affairs, Fiodor Lukianov, într-un interviu pentru cotidianul polonez Gazeta Wyborcza. Mai mult decât atât, a adăugat el, "*răzb*oiul a oprit procesul de extindere al NATO, arătând că riscul ca unul dintre statele sale membre să fie implicat într-un conflict armat este real".
Într-adevăr, a repetat într-un interviu cu ziarul francez Le Monde directorul centrului Rusia-NEI al Institutului de Relaţii Internaţionale (IFRI), Thomas Gomart, "Washington consideră acum că nu ar trebui să precipite intrarea Georgiei şi a Ucrainei în NATO, pentru a evita destabilizarea regiunii", deşi, observă el, "de la sfârşitul războiului, Rusia", lovită de criza economică, "şi-a pierdut din influenţă". "Atitudinea europenilor este până la urmă ceea ce s-a schimbat cel mai puţin, chiar dacă ei sunt cei mai direct interesaţi de conflict", spune în continuareThomas Gomart. De la plecarea, la cererea Moscovei, a misiunilor OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa) şi ale ONU, observatorii Uniunii Europene sunt acum singurii prezenţi pe teren. Ori, remarcă el, în cazul în care aceasta ar fi solicitată de partea rusă sau georgiană, sau în caz de conflict reînnoit, "Uniunea nu are nici o doctrină de reacţie".
În timp ce eforturile diplomatice în curs de aproape un an de zile, sub patronajul Uniunii, "bat pasul pe loc", observă Gomart, Moscova şi Tbilisi fac aceste zile "întrecere pentru a reafirma în faţa lumii motivele care l-au împins" pe preşedintele Saakashvili "la a încerca să recâştige controlul Oseţiei de Sud " şi care a "determinat Kremlinul să-l oprească", remarcă Il Sole 24 Ore.
El Pais explică că cele două părţi încearcă fiecare să convingă Misiunea independentă internaţională de anchetă asupra conflictului din Georgia, condusă de diplomata elveţiană Heidi Tagliavini şi sub egida UE, de buna lor dreptate. Misiunea trebuie să dea raportul ei cu privire la originile şi desfăşurarea conflictului la sfârşitul lui septembrie, dar Tagesspiegel considerăcă a stabilit deja că, fără îndoială, Georgia a contribuit la declanşarea războiului. Totuşi, observă cotidianul berlinez, UE ar trebui să recunoască faptul că ţara nu a încălcat legea internaţională. Georgia este încă departe de a fi o democraţie după definiţia occidentală, conchide Tagesspiegel, dar experţii sunt de acord că "numai întorcându-se spre Europa ar avea o şansă de a se democratiza".
Între timp, remarcă Il Sole 24 Ore, ambele părţi se poartă "ca şi cum ar vrea să recreeze un scenariu care ar putea, ca acum un an, să ducă în mod inevitabil la război : acuzând pe 4 august georgienii de a fi tras cu mortierele asupra Tshkinvali, capitala Oseţiei de Sud, ruşii au ridicat nivelul de alertă şi au început exerciţii militare preventive". Tshkinvali a închis ultima bucată de frontieră încă deschisă spre Georgia sub pretextul de a evita provocările, dar şi a răspândirii gripei porcine. Tbilisi neagă a fi încălcat armistiţiul şi exclude orice plan de atac, şi acuză Moscova de a dori să modifice frontierele, chiar dacă observatorii europeni nu sunt în măsură să o dovedească.
În ciuda unui nivel ridicat de tensiune, observatorii sunt împărţiţi despre reluarea iminentă a ostilităţilor. În cotidianul parizian Le Figaro, Alexander Golts, expert rus al problemelor geo-strategice, a declarat că "Rusia nu are nici un motiv să intre într-un conflict", pentru că şi-a atins deja scopul : să arate occidentului ambiţiile sale hegemonice în Caucaz. Pavel Felgenhauer, un alt expert militar rus, susţine din contră că "Rusia pregăteşte terenul pentru un nou război împotriva Georgiei", al cărui obiectiv de data asta va fi de-a dreptul "răsturnarea regimului" lui Mikhail Saakashvili.
