Știri Un oraş în Europa
Przemysl, Polonia.

Viaţa dublă a burgului Przemysl

La graniţa cu Ucraina, micul oraş mic polonez este una din porţile de intrare orientale în spaţiul Schengen. Dar locuitorii de pe ambele părţi ale graniţei continuă să menţină legături strânse şi micile traficuri prosperă sub privirile îngăduitoare ale vameşilor.

Publicat pe 28 iunie 2011 la 14:54
Maciej Zygmunt  | Przemysl, Polonia.

Dimineaţa, clienţii sunt rari pe aleile noroioase ale "târgului ucrainean" din Przemysl, un oraş de 65 000 de locuitori, străbătut de râul San, în regiunea poloneză a Carpaţilor de Jos, la 15 km de frontiera cu Ucraina. Obrajii roşii, părul blond, un vânzător îşi aranjează taraba. Săculeţi de ciocolată umplută şad alături de lanterne, lame de ras şi sticle cu grăsime de gâscă.

"Sunt bune împotriva ulcerului, vin de la farmaciile din Kiev", promite negustorul. Cu o mână bătătorită, el arată eticheta scrisă în caractere chirilice.

Acest leac miracol, ţigări şi legendara "vodcă de adio" – atât de tare încât poate fi fatală – sunt aproape singurele mărfuri ucrainene din târg. Proţăpit în faţa tarabelor cu lenjerie fabricată în Turcia şi China, un negustor spune: "Ucrainenii nu mai vin, aici nu mai sunt decât vânzători polonezi".

După căderea Uniunii Sovietice, în 1991, Przemysl şi pădurea lui de turle au rămas deschise spre ţara vecină, Ucraina. Zahăr, benzină, gresie, alcool... jucând pe diferenţele de preţ, "furnici" din cele două ţări făceau zilnic naveta ca să-şi vândă marfa de o parte şi de alta a frontierei, fără complicaţii administrative. O modalitate de a supravieţui în această Polonie rurală şi prea puţin industrializată.

Newsletter în limba română

Un exerciţiu delicat la postul de frontieră

Echilibrul s-a schimbat în 2004. Intrarea ţării în UE a îngrădit Przemysl într-un teritoriu strict controlat. Fortăreaţă austro-ungară asediată de trupele ruseşti în timpul Primului Război Mondial, ocupată de armatele sovietică şi germană în timpul celui de-al Doilea, oraşul este acum străjerul templului european.

Au fost impuse cote: este interzisă intrarea în Polonia cu mai mult de două pachete de ţigări şi un litru de vodcă. Ucrainenii au trebuit să-şi procure vize ca să treacă graniţa. Mai întâi gratuite, vizele au devenit cu plată în 2007, atunci când Varşovia a intrat în spaţiul Schengen. Şi de asemenea mai greu de obţinut. Întrucât acum o ştampilă pentru Polonia este valabilă pentru întreaga Uniune. Pentru cetăţenii polonezi, în schimb, regulile nu s-au schimbat: ei intră în Ucraina doar cu un paşaport.

Joaca de-a vardistul zonei Schengen cere Poloniei multă măiestrie. Ea nu vrea să-şi compromită relaţiile frăţeşti cu Ucraina. Poveştile lor sunt interconectate. O minoritate ucraineană trăieşte în Polonia, şi invers. Pentru Varşovia, ecuaţia este următoarea: să păstreze legătura cu "sora" ei, onorându-şi în acelaşi timp responsabilităţile care îi revin având în vedere poziţia ei geografică la frontierele externe ale spaţiului Schengen.

Acest exerciţiu delicat se desfăşoară la postul de frontieră de la Medyka, la 15 km de Przemysl. Înşirate, vreo cincizeci de vehicule stau la coadă pentru a traversa o portiţă neagră ridicată între câmpuri de porumb. La volanul unei camionete portocalii, Bogdan, un ucrainean de 49 de ani, oftează: "Uneori stau aici trei ore!" Inginer pe vremea sovietică într-o uzină de avioane cu reacţie, Bogdan trece pe aici o dată la fiecare zece zile.

Un regat al consumului la la uşa lor

După o zi în Przemysl, el pleacă cu portbagajul plin cu materiale de construcţii pe care le revinde în Ucraina. "Nu se găseşte nimic la noi şi lucrurile sunt mult mai ieftine aici, explică acesta. Eu câştig cam 20% pe preţ, este mai profitabil decât să lucrez în Ucraina pentru 80 de euro pe lună".

Pentru particulari, importurile sunt în teorie limitate. Dar vameşii ucraineni, cărora le revine sarcina de a controla mărfurile care părăsesc Polonia, au reputaţia de a nu fi prea severi.

Cu peste 1 000 de treceri pe zi, Medyka este cel mai frecventat din cele trei puncte de trecere a frontierei din regiune. Aglomeraţia ar putea indica faptul că nu s-a schimbat nimic din 2004. Dar cei care trec sunt acum 80% ucraineni. Ei vin să se aprovizioneze în regatul consumului, aflat la la uşa lor. Odinioară părăsite, împrejurimile postului de frontieră Medyka sunt pline astăzi cu diverse supermarket-uri: produse alimentare, aparatură, artizanat, îmbrăcăminte...

În 2009, Polonia a pus la punct un sistem de card. Acesta permite rezidenţilor frontalieri ucraineni să circule fără viză într-o zonă de 30 km dincolo de frontieră. Permisul de trecere are succes. Pentru majoritatea locuitorilor din Przemysl, Schengen nu înseamnă evadare şi promovare socială. Noul statut al oraşului i-a accentuat sentimentul de a fi uitat de creştere, adâncit în această jumătate de Est a Poloniei (în Carpaţii de Jos rata şomajului se ridică la 15,9%, pe când media naţională este de 9,3%).

Pe o bancă din piaţa Ioan-Paul al II-lea, Stefania, o bătrână îmbrăcată în hainele de duminică, regretă vremea dinainte. "Făceam contrabandă, povesteşte aceasta. Era ilegal, dar era o modalitate de a trăi. Acum nu mi-a mai rămas nimic. Deschiderea frontierelor nu a durat suficient de mult ca să ne putem îmbogăţi".

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect