"Aici acceptăm livre din Totnes." Pe vitrina unui magazin, la Totnes (Transition Network)

Totnes, pionier european al mulţumirii de sine

Un orăşel din sud-vestul Angliei s-a mobilizat pentru a trăi fără a depinde de ajutoare exterioare. Obiectivul: reducerea consumului de produse transportate, care au o grea amprentă carbon.

Publicat pe 18 august 2009 la 14:02
"Aici acceptăm livre din Totnes." Pe vitrina unui magazin, la Totnes (Transition Network)

La prima vedere, Totnes este un orăşel englez ca multe altele: 8 500 de locuitori, un castel, o piaţă, baruri înfloritoare, o stradă principală, magazine şi supermarketuri, acelaşi ritm lent de la ţară, aceiaşi localnici botoşi care îi tratează pe londonezii care sosesc în zonă pentru a-şi cumpăra o reşedinţă secundară şi care se comportă ca nişte citadini sofisticaţi, cu o anume ostilitate...Tipic. Dar Totnes este diferit, dar cât de diferit ! Este vorba de oraşul în tranziţie (transition town) cel mai dezvoltat din lume, pionier al unei mişcări care, în faţa dublului pericol al schimbării climatice şi a diminuării petrolului de calitate la un preţ avantajos, are ca şi obiective reducerea consumului energetic şi al consumului de carbon. Scopul este depăşirea autosuficienţei.

Totnes oferea terenul ideal pentru o revoluţie care a început cu patru ani în urmă la Kinsale (Cork, Irlanda), când un grup de studenţi din ciclul al treilea (masterat) a realizat un raport bazat pe aceste premize şi care a obţinut, ulterior, adoptarea sa de către primărie.

Nativ din Devon, profesorul Rob Hopkins a venit să se instaleze cu teoriile sale în această localitate din sud-vestul Angliei. Cu populaţia sa intelectuală şi un pic hippie de clasă mijlocie bine crescută, dotată de o putere de cumpărare enormă şi care are interese convenţionale şi alternative în acelaşi timp, Totnes era deja cunoscută ca şi capitală a New Age şic.

O livră din Totnes

Newsletter în limba română

Ceea ce surprinde iniţial în acest epicentru mondial al oraşelor în tranziţie este faptul că Totnes posedă propria sa monedă: livra din Totnes. În total, au fost imprimate şi sunt acceptate de către suta de magazine înscrise în proiect 10 000 bilete de o livră (o livră din Totnes valorează o livră sterling). Obiectivul este evident: favorizarea cumpărării de produse locale pentru a limita paguba de energie (transport, etc.) şi pentru a contribui la circulaţia locală a banilor, ca şi la supravieţuirea micilor întreprinderi.

În paralel, a fost pus în funcţie un sistem de schimb de bunuri şi de servicii pe bază de credite, care depăşeşte convenţiile economiei formale. În centrul oraşului, patru distributoare permit schimbul de monezi de o livră contra unei livre din Totnes. Iniţiativa a provocat la început o polemică formidabilă din cauza distincţiei pe care o operează între întreprinderile solidare şi cele care nu sunt - în particular cele care fac parte dintr-un lanţ, a cărei clientelă vine din exterior şi care nu doreşte o monedă fără utilitate în restul ţării. "Este adevărat că are loc o distincţie: pe de o parte cei care îşi asumă responsabilitatea de a cumpăra mărfuri locale şi pe de alta, cei care urmează alte modele. Este inevitabil", explică Noel Longhurst, fondator al organizaţiei "Transition Town Totnes".

Un model care se exportă

Oraşe în tranziţie există deja în Marea Britanie, Irlanda, Canada, Chili, Australia, Noua Zeelandă şi Statele Unite. Ele reprezintă o mişcare care evoluează în marginea puterii deja existente, dar care încearcă să colaboreze cu autorităţile municipale. Este compusă în general de patru sau cinci indivizi care se ocupă în acelaşi timp cu popularizarea idealurilor lor filosofice (care susţin bazele mişcării) şi cu elaborarea unei strategii, şi care îşi consacră energiile la crearea unui site Internet, la organizarea de seminarii, de conferinţe şcolare, de proiecte de film sau de forumuri cetăţeneşti, cu multiplicarea contactelor cu politicienii şi cu comercianţii locali etc.

Pentru a fi considerate efectiv oraşe în tranziţie, localităţile candidate trebuie să se supună la un fel de examen. Un reprezentat trebuie să vină în zonă pentru a pune în loc o formaţie şi pentru a se asigura că oraşul posedă o mică asociaţie care trece dincolo de un simplu voluntarism şi că nici o problemă de concurenţă sau de disensiune internă nu poate veni să oprească proiectul. Potrivit lui Hopkins, "una dintre cele mai frecvente probleme este scepticismul celor care afirmă că marile corporaţii şi puterea administrativă nu se vor jena să ne distrugă dacă le atingem oareşcum interesele - o temere care, până în prezent, este nefondată. Alţii au impresia că Verzii sunt deja aici pentru a lupta pentru mediul înconjurător şi că faptul că suntem apolitici ne converteşte rapid în ţintă uşoară pentru extremiştii care doresc să pună mâna pe programul nostru".

Obiectivul final al oraşului Totnes, ca al tuturor celorlalte oraşe în tranziţie, este de a relocaliza producţia, distribuţia şi consumaţia astfel încât marea majoritate a locurilor de muncă să fie ocupate de către localnici iar ca alimentele, energia şi apa să fie produse în sânul comunităţii. După cele spuse de Longhurst, "trebuie gândit la scară mondială dar trebuie acţionat la scară locală. Trebuie să ne pregătim pentru criză fără a deveni nefericiţi".

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect