Summit-ul crucial al zonei euro s-a terminat cu "un acord european pentru Grecia şi Europa", se felicită Kathimerini. "Europa era pusă la zid, ea trebuia să trimită un mesaj puternic de solidaritate şi asta a făcut", consideră cotidianul de centru-dreapta, adăugând că "preşedintele francez a ştiut să pună presiunea necesară pentru a construi un parapet european împotriva atacurilor pieţelor".
Ta Nea titrează chiar cu "Un plan Marshall pentru Grecia". Ajutorul anunţat de 158 miliarde de euro va "reda oxigen ţării şi guvernului", scrie ziarul, avertizând totuşi că "acest lucru nu înseamnă că nu mai trebuie să ducem la capăt reforme pentru a reduce costurile şi a convinge de solvabilitatea noastră. Dar înseamnă că al doilea plan de rigoare va fi îmbunătăţit cu o obligaţie de rezultat : privatizările", din care Europa se aşteaptă la 50 miliarde de euro.
"Acest acord aduce o gură de aer proaspăt", adaugă To Ethnos, dar "va rezolva oare în întregime problema datoriei greceşti ? În definitiv, doar împingem scadenţa iar teama de contagiune nu dispare".
Un gen de prudenţă pe care Eleftherotypia o exprimă mult mai clar : "Alţi 30 de ani de sângerare pentru popor". "Un acord, da, dar pentru cine?", se întreabă cotidianul de stânga. "Adevărata întrebare este : cu ce preţ pentru poporul deja secat de austeritate. Guvernul va trebui să aducă dovezi europenilor pe spinarea grecilor deja sugrumaţi de rigoare". "Ţara este acum aruncată într-un tunel de 30 de ani de împrumut", adaugă Eleftherotypia, pentru care "viitorul este nesigur în ceea ce priveşte ieşirea Greciei de sub curatela economică internaţională, mai ales că datoria Greciei va fi acum notată de agenţiile de rating ca şi cum ar fi în incapacitate de plată". Iar ziarul se întreabă: "Putem vorbi cu adevărat despre un plan de salvare?"