Rolul jucat de către Moscova în cursul celui de-Al Doilea Război Mondial continuă să îi opună pe ruşi, europenilor. Ziua de 23 august concentrează doar ea o mulţime de controverse. UE a ales să sărbătorească în această zi în care a fost semnat în 1939 pactul Ribbentrop-Molotov, victimele stalinismului şi nazismului. Pentru Moscova, uităm prea repede că soldaţii ruşi au murit pentru a învinge nazismul.
Adunarea parlamentară a Organizaţiei pentru securitate şi cooperare în Europa (OSCE, care regrupează 54 de ţări europene şi ex-sovietice) a adoptat în iulie trecut la Vilnius, o rezoluţie intitulată Reunificarea Europei divizate: promovarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Civile în regiunea OSCE în secolul XXI.
Cu titlul “OSCE a decis: comunism = nazism”, Revista 22 consacră subiectului un larg articol în care Lavinia Stan, profesor doctor la Universitatea St. Francis Xavier, din Canada, afirmă că “dintre guvernele postcomuniste, cel rus nu a făcut mai nimic pentru asumarea crimelor comunismului”.
Dacă, pe vremuri, înainte de a se retrage la Moscova din fostele ţări sovietice, în 1991, “efectivele KGB au luat cu ele documentele cele mai importante compilate şi colectate pe teritoriul republicilor sovietice, prin aceasta negându-le acestor ţări dreptul de a-şi înţelege propriul trecut recent”, astăzi au ripostat acestei rezoluţii a OSCE exprimându-şi indignarea.
Potrivit articolului, “Ministerul Afacerilor Externe rus a calificat hotărarea drept o “inacceptabilă încercare de distorsionare a istoriei în scopuri politice”, un pas care „nu contribuie la crearea unei atmosfere de încredere şi cooperare între ţările membre ale OSCE”. La rândul său, Parlamentul rus vedea rezoluţia OSCE drept “o insultă directă la memoria milioanelor de soldaţi ruşi” care “şi-au dat viaţa pentru eliberarea Europei de sub jugul fascist”. La Moscova a urmat o rapidă punere în funcţie a unei Comisii de combatere a încercărilor de falsificare a istoriei ce afectează interesele Rusiei. “Stalin continuă să fie considerat un adevărat erou, mulţi ruşi creditându-l cu înfrângerea Germaniei naziste, deşi în ochii Europei de Est el este culpabil de transformarea acestor ţări în satelite şi susţinerea unor regimuri comuniste sângeroase”, scrie mai departe Lavinia Stan.
Care nu uită totuşi să remarce că importanţa primordială a rezoluţiei OSCE este mai ales faptul că “punând semnul egalităţii între comunism şi nazism, ca feţe ale aceluiaşi fenomen totalitar reprobabil, el reprezintă un important pas înainte pentru sprijinirea Rezoluţiei Parlamentului European privind conştiinţa Europei şi totalitarismul, care a cerut şi ea deschiderea arhivelor istorice şi secrete, declararea zilei de 23 august drept “Zi de comemorare a victimelor stalinismului şi nazismului”*.
ŢĂRILE BALTICE
Un lanţ uman pentru a nu uita pactul Ribbentrop-Molotov
Cu puţin timp înaintea aniversării a 20 ani de la existenţa Căi baltice, guvernul estonian a lansat un apel pentru a recrea lanţul uman care legase în 23 august 1989 Vilnius de Tallin, pe o distanţă de 560 de km. Scopul lanţului era cererea independenţei ţărilor Baltice faţă de Uniunea Sovietică, informează Postimees. Aproape două milioane de persoane participaseră pe vremuri la această manifestaţie, a cărei dată coincidea cu a 50-a aniversare a pactului Ribbentrop-Molotov, în urma căruia aceste ţări aveau să ajungă sub jugul sovietic. Cotidianul estonian adaugă că autorităţile doresc ca persoanele care au participat pe vremuri la Calea baltică să se îndrepte spre aceleaşi locuri în care se aflau acum douăzeci de ani, în sunetul clopotelor. Mai mulţi foşti deputaţi lituanieni au cerut în acelaşi timp ca toate ambasadele ţărilor baltice să comemoreze cea de a 70 aniversare a pactului germano-sovietic.