Războiul lumilor. Stalin şi Hitler pe afişe de propagandă

Varşovia şi Moscova, regândind 1939

În 1 septembrie, şefii de stat polonezi, germani şi ruşi se întâlnesc pentru a comemora invazia germană a Poloniei, cea care va declanşa Al Doilea Război Mondial în 1939. Dar, între Varşovia şi Moscova, războiul cuvintelor face ravagii pe tema responsabilităţii Uniunii Sovietice.

Publicat pe 31 august 2009 la 17:43
Războiul lumilor. Stalin şi Hitler pe afişe de propagandă

În ajunul ceremoniei oficiale de comemorare a celei de a 70-a aniversări a celui de Al Doilea Război Mondial, la Gdansk, prim-ministrul rus Vladimir Putin a condamnat pactul Ribbentrop-Molotov între Uniunea Sovietică şi Germania nazistă din 1939. Într-o scrisoare deschisă publicată de Gazeta Wyborcza, liderul rus a subliniat însă că nu a fost singurul “declanşator” al războiului. “Cu un an înainte, Franţa şi Anglia au semnat un acord infam cu Hitler la München, distrugând astfel orice speranţă pentru un front unit împotriva fascismului”, scrie Putin. În consecinţă, Uniunea Sovietică nu a putut respinge oferta Germaniei de a semna un pact de neagresiune. Deci, ce lecţii a tras Putin din acest fapt ? Că este “imposibil de a crea un sistem eficient de securitate, fără participarea tuturor ţărilor europene, inclusiv Rusia”.

Prim-ministrul rus pretinde că înţelege sensibilităţile poloneze asupra asasinatelor de ofiţeri şi intelectuali polonezi la Katyn şi Miednoye de către forţele de securitate sovietice şi solicită ca aceste cimitire poloneze, precum şi mormintele prizonierilor de război ruşi, ţinuţi în captivitate de polonezi, după războiul ruso-polonez din 1920, să devină simboluri de “durere comună şi iertare reciprocă”. “O perspectivă promiţătoare de parteneriat şi de o relaţie demnă de două mari naţiuni europene se deschide pentru Rusia şi Polonia”, a subliniat Putin.

Scriitorul rus Vladimir Bukovski, citat de Dziennik, este de părere că prim-ministrul rus şi alţi membri ai guvernului din Kremlin au fost de câtva timp angajaţi într-o campanie de propagandă agresivă care vizează nu numai “înmuierea” polonezilor înainte de apariţia domnului Putin la Westerplatte, Gdańsk, pe 1 septembrie, dar şi la reabilitarea deplină a lui Stalin şi “construirea identităţii naţionale ruse pe un sentiment de mândrie a unui mare imperiu – Uniunea Sovietică”. Potrivit lui Bukovski, Polonia a devenit ţinta atacurilor vicioase ale propagandiştilor din Kremlin deoarece “fiecare dictatură are nevoie de un inamic extern pentru a câştiga sprijinul poporului care altfel s-ar întoarce împotriva ei”. Acest lucru nu va fi schimbat de cuvintele de conciliere ale domnului Putin care a condamnat, într-un articol pentru Gazeta Wyborcza, Pactul Ribbentrop-Molotov şi a apelat la reconcilierea îmtre polonezi şi ruşi.

Aşa cum pe bună dreptate Andrzej Talaga observă în Dziennik, nu este bine să se amestece adevăr şi minciuni. Nu este bine nici să se eludeze responsabilitatea pentru pornirea celui de-Al Doilea Război Mondial prin încercarea de a o arunca pe Polonia, cu mai mult sau mai puţin ineptele minciuni despre presupusele planuri germano-poloneze de a invada împreună Rusia. Este ceva greşit în “a denatura faptele şi a spăla faţa istorică a unui criminal – Stalin. Amintirile noastre sunt diferite de ale lor. Asta e uşor de înţeles”, scrie Talaga. Dar, până când vom fi de acord cu privire la fapte, cuvintele despre reconciliere, oricât de frumoase şi de inspirate, vor cădea în urechile surzilor”*.

Newsletter în limba română

“Polonezii sunt convinşi că naţiunea lor este cea care ar fi influenţat cel mai mult cursul celui de-Al Doilea Război Mondial şi cea care a suferit cel mai mult, mai mult chiar decât evreii”. Conform unui sondaj în cotidianul polonez Gazeta Wyborcza, aceasta este imaginea întreţinută astăzi de polonezi despre acest război, spune FAZ. Şi acest “polocentrism”, pentru a împrumuta o frază a sociologului polonez Piotr Kwiatkowski, va fi probabil din nou celebrat cu ocazia comemorării izbucnirii războiului, consideră FAZ. “Prim-ministrul polonez Donald Tusk era în stare de orice ca să facă din Gdansk noul centru mondial de memorie”, relatează FAZ. Dar în ultimul moment, conducătorii americani şi din Europa de Vest, cu excepţia Angelei Merkel, au decis să trimită doar reprezentanţi. “La fel ca acum 70 ani”, spune un diplomat polonez citat de cotidianul din Frankfurt: “duşmanii sunt aici, şi aliaţii se fac scuzaţi.” “Participarea lui Vladimir Putin a părut să fie un prim semn de destindere în relaţiile dintre Rusia şi Polonia”, până când divergenţele privind problema “marii responsabilităţi a ruşilor” în izbucnirea războiului au reapărut, constată FAZ.

Pe această problemă, s-au întors vechile “reflexe ruse”, titrează Süddeutsche Zeitung. Cititorii ziarului Rzeczpospolita doreau scuze oficiale pentru invazia rusă a Poloniei, pe 17 septembrie 1939. Dar Putin a măturat toate acuzaţiile, numindu-le “minciuni cinice”. Pentru ziar, ruşii sunt de mult timp convinşi de a fi înconjuraţi de “falsificatori ai istoriei ţesând un cocon de minciuni pentru a discredita meritul rus în lupta împotriva fascismului”.

Potrivit Der Spiegel, mulţi istorici liberali ruşi deplâng o “glorificare a epocii lui Stalin, versiunea oficială a istoriei apărând strategia lui Stalin ca o mutare genială”. În faţa acestor divergenţe, remarcă cotidianul, participarea lui Putin la comemorările din Gdansk “va fi un număr de echilibrist, fiindcă fiecare cuvânt al său va fi judecat pe loc”.

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect