Un trader la bursa din Frankfurt în 13 august 2007 (AFP)

Limitarea bonusurilor, o idee puţin rentabilă

Paris, Berlin şi Londra s-au pus de acord pentru a apăra o limitare a remunerării bancherilor în timpul viitorului summit al G20. Dar această măsură, chiar şi populară, este puţin eficace din punct de vedere economic, estimă presa europeană.

Publicat pe 4 septembrie 2009 la 14:24
Un trader la bursa din Frankfurt în 13 august 2007 (AFP)

Stop la bonusuri. La aproape trei săptămâni de la summit-ul G20, care va avea loc la Pittsburgh, în Statele Unite, în 24 şi 25 septembrie, conducătorii europeni elaborează o poziţie comună pentru a încadra remunerarea banchierilor. În 3 septembrie, cancelarul german Angela Merkel, preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi Primul ministru britanic Gordon Brown au publicat o scrisoare prin care cereau "reguli obligatorii" în toate ţările G20. Simultan, şapte miniştri de Finanţe europeni au cerutreguli comune în sânul UE.

"Bonus, Europa unită în faţa Americii", titrează Le Figaro, care salută "alinierea spectaculară a britanicilor la linia dură apărată de Paris şi Berlin". În prezent, estimează cotidianul francez, nu mai este nevoie decât de angajamentul Statelor Unite pentru a se concretiza în sfârşit moralizarea capitalismului financiar, pe care o doreşte UE. "La trei săptămâni de la Pittsburgh, Europa îl pune la zid pe Obama".

"Este evident că vântul schimbării suflă puternic", constată Cotidianul. Ziarul bucureştean aminteşte că schimbarea s-a manifestat iniţial în Statele Unite, cu primele măsuri ale lui Barack Obama împotriva crizei financiare, şi mulţi au crezut că este vorba de "un accident de parcurs". Dar cu "căderea spectaculară a liberal-democraţilor japonezi", la sfârşitul lui august, lucrurile s-au accelerat. "Dacă schimbarea afectează deja două din primele economii ale lumii, e dificil de crezut că tendinţa s-ar putea inversa".

G20 îşi joacă credibilitatea în faţa băncilor

Newsletter în limba română

Le Soir crede totuşi că acest consens european este fragil. Îndoindu-se de reala dorinţă a lui Gordon Brown de a impune reguli internaţionale constrângătoare ca şi de capacitatea UE de a convinge Statele Unite, cotidianul din Bruxelles subliniază că "este suficient ca o piaţă financiară să nu joace jocul pentru ca totul să se prăbuşească". Căci adevăratele ţinte se află în alte părţi, notează Le Temps. "Chiar dacă nu putem denunţa excesul lor", bonusurile "sunt mai mult simptome ale unui sistem care a derapat decât o cauză". Pentru cotidianul din Geneva, "veritabilul test al guvernării mondiale se joacă în faţa băncilor, care, redevenite rentabile şi puternice, se opun oricărei reforme profunde".

Înaintea unei întâlniri a miniştrilor Finanţelor din G20 ca şi a bancherilor centrali, la Londra, Handelsblatt estimă că prioritatea este de a se ataca "inimii obscure a crizei financiare": noţiunea engleză de "too big to fail" (prea mare pentru a cădea). Numărul de bănci care au atins această talie critică este atfel încât căderea lor ar pune în pericol stabilitatea ansamblului sistemului financiar. Pentru G20, este deci crucial "să gereze problema băncilor prea mari prin mecanisme conforme pieţei", preconizează Handelsblatt. "Se pare că membrii europeni ai G20 doresc un fel de impozit de imortalitate". În acest caz, "băncile care sunt prea mari pentru a fi lăsate să moară ar fi obligate să rezerve mai multe fonduri proprii, scumpe, pentru a-şi securiza tranzacţiile. Acest amortizor ar fi preţul pentru a obţine garanţia de stat pentru salvarea băncii".

Atacul băncilor, un calcul politic?

Amintind că sectorul financiar este "crucial pentru relansarea economiei în general", Daily Telegraph estimă că "dorinţa ascunsă şi de înţeles de a sufoca bancherii criticaţi" trebuie să fie "temperată de dorinţa de a-i vedea reluând o activitate normală. Cheltuielile generate de taxe şi regulamente suplimentare ar fi repercutate asupra societăţilor care împrumută, făcând şi mai dificilă finanţarea întreprinderilor atunci când criza se va sfârşi".

Aşa cum remarcă Rzecspospolita, ideea de a ataca bonusurile "este salutată". Dar această reacţie fermă a conducătorilor politici ascunde poate un calcul, adaugă cotidianul din Varşovia. Căci " a face ca responsabilitatea crizei să cadă pe bancheri, oricum impopulari, ca şi să-i forţezi să plătească este ceva pe gustul alegătorilor. Mai mult, în orice caz, decât să afle că datoriile cauzate de către miile de miliarde de dolari injectate în economie, poate într-un fel inconsiderat, vor trebui să fie date înapoi într-o bună zi".

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect