Un poliţist român verifică un camion din Moldova la punctul de trecere a frontierei cu Republica Moldova, de la Sculeni. 18 ianuarie, 2011.

Milionarii frontierei de Est a Europei

În ciuda miliardelor investite în echipamente de supraveghere de ultimul răcnet, graniţele României şi Bulgariei se numără încă printre cele mai permeabile ale Uniunii Europene. În acelaşi timp, vameşii locali îşi construiesc vile somptuoase. Ar trebui să vedem o legătură?

Publicat pe 5 septembrie 2011 la 12:05
Un poliţist român verifică un camion din Moldova la punctul de trecere a frontierei cu Republica Moldova, de la Sculeni. 18 ianuarie, 2011.

SVILENGRAD, Bulgaria - Aici, în apropierea graniţei dintre Bulgaria, Grecia şi Turcia, camerele video cu infraroşu sunt atât de puternice încât pot să repereze iepuri care se furişează pe câmpii în plină noapte. Dar după-amiaza aceasta, oamenii de la postul de frontieră se concentrează pe o maşină - care se deplasează prea repede pe un drum de ţară. Poate un traficant, îşi spun ei. Prin radio, ei cer ca vehiculul să fie oprit. Dar este o alarmă falsă.

Bulgaria şi vecina ei România, care a cheltuit şi ea mai mult de un miliard de euro pentru a se înzestra cu un sistem sofisticat de supraveghere a frontierelor, speră să integreze în sfârşit zona Schengen luna aceasta. Ele speră de asemenea să obţină responsabilitatea de a proteja o parte din frontierele externe ale UE.

Acum câţiva ani, spun experţii, această preluare de responsabilităţi nu ar fi fost decât o etapă de rutină pe calea entuziastă a extinderii Uniunii. Dar astăzi, un nou conservatorism îşi face apariţia în sânul blocului. În 2007, atât Bulgaria cât şi România au fost primite în UE, în ciuda dubiilor persistente cu privire la crima organizată, la corupţie şi la ineficienţa sistemului judiciar. Iar acum, când Europa se confruntă cu o criză economică, cu frica unei imigraţii sporite din Africa şi cu creşterea naţionalismului în statele membre, aceste aspecte beneficiază de mai multă atenţie.

"Este foarte frumos să aveţi o maşină care poate detecta dacă un imigrant ilegal se ascunde într-un camion, a spus Karel van Kesteren, ambasadorul Olandei în Bulgaria. Dar, dacă 500 de euro sunt de ajuns pentru ca oamenii să se uite în altă parte, nu are sens. Dacă daţi cheia casei comune în pază cuiva, mai bine ai fi sigur că persoana este 100% de încredere şi că respectă toate regulile".

Newsletter în limba română

Olanda se numără printre ţările care îşi vor opune probabil veto-ul la intrarea Bulgariei şi României în zona de liberă circulaţie cunoscută sub numele de spaţiul Schengen. Alţii li se vor alătura probabil, printre care Finlanda, Germania şi Franţa. Semnele corupţiei sunt vizibile peste tot în mediul rural din Bulgaria şi România, de-a lungul frontierelor, precum aceste vile somptuoase care aparţin poliţiştilor de frontieră şi vameşilor. Aici, în Svilengrad, un oraş de aproximativ 20 000 de locuitori, la graniţa de sud a Bulgariei, se numără cu zecile. Comportamentul poliţiştilor de frontieră şi al vameşilor este notoriu, în asemenea hal încât a ajuns de râsul poporului. "Ce se oferă unui poliţist de frontieră de ziua lui?", spune un banc. Răspuns: "O tură de unul singur”.

Dar un şofer de taxi din regiune, care ne face anonim turul vilelor, apără poliţiştii de frontieră. El asigură că, datorită acestora, oraşul s-a îmbogăţit. El explică de altfel că un vameş, astăzi proprietar al unui hotel şi al unui cazinou, a înlocuit ferestrele şcolii şi a reconstruit biserica locală. "Când ei au bani, avem şi noi", conchide acesta.

Până la 5 800 de euro într-o singură tură

Încercând să lupte împotriva corupţiei, Bulgaria a instituit un program informatic pentru a afecta poliţiştii de frontieră în posturi diferite, la întâmplare, schimbări care au loc în câteva ore. România a luat de asemenea măsuri. Anul trecut, ea a arestat 248 poliţişti de frontieră şi vameşi, dintre care unii au fost acuzaţi de a fi luat până la 5 800 de euro într-o singură tură.

Odinioară, constată experţii, aceste arestări ar fi putut fi de ajuns pentru a convinge UE. Dar aceste zile au trecut. Intrarea celor două ţări în zona de liberă circulaţie este singura adevărată pârghie la dispoziţia Bruxelles-ului pentru a le constrânge să-şi rezolve numeroasele probleme, inclusiv criminalitatea galopantă şi comportamentul faţă de romi.

Responsabilii din Bulgaria şi România nu-şi ascund dezamăgirea. Ambele ţări pretind că au îndeplinit cerinţele UE, dar că aceasta le impune acum noi criterii. Criteriile care nu sunt dealtfel clare, spune vice-prim-ministrul Bulgariei Simeon Djankov. Potrivit acestuia, ţara sa este ţinta a unor "vagi" critici despre reţele ale crimei organizate şi despre corupţia la frontieră; acuzaţii care acesta consideră că sunt valabile şi pentru alte ţări europene, cum ar fi Grecia sau Italia.

Ministrul român de externe Teodor Baconschi este de acord. "Suntem astăzi mai bine echipaţi decât multe alte ţări membre ale Uniunii Europene", asigură acesta.

În materie de echipament, o vizită pe loc pare să-i confirme declaraţiile. În Bulgaria, barierele care, odinioară serveau mai ales pentru a împiedica oameni să părăsească ţara în perioada comunistă, acum împiedică imigranţii şi traficanţii să intre. Gardurile electrice şi turnurile de pază încep să ruginească, dar un traseu de pământ proaspăt săpat indică locul unde vor fi instalaţi senzori de mişcare în săptămânile următoare.

Toată lumea ştie că trebuie plătit ceva

La postul de frontieră de la Vaslui, poliţiştii patrulează de-a lungul râului între România şi Republica Moldova la bordul unor bărci noi cu motor. Ei pot analiza de asemenea camioanele cu raze X şi măsura cantitatea de dioxid de carbon în interior, posibil indicator al prezenţei de clandestini.

Pentru Găbişor Tofan, primar al unui sat din apropiere, corupţia la frontieră nu este un secret. "Toţi oamenii care vor să intre din Republica Moldova ştiu că trebuie să plătească ceva", spune acesta.

Zeci de agenţi vamali şi poliţişti de frontieră de la postul de frontieră de la Vaslui au fost arestaţi şi ar putea fi şi alţii, spun responsabilii. Arestările au atras atenţia asupra vilelor lor superbe, printre care cea a lui Sorin Bucur, a cărui fotografie a apărut în mai multe ziare.

Soţia lui, Marinella, a explicat că poliţistul de frontieră a fost interogat, dar nu arestat. "Soţul meu este un om foarte corect, spune aceasta. Ei nu au găsit niciodată nimic despre el".

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect