Este o comună obişnuită din România rurală, cu uliţele sale prăfuite, fără reţea de distribuţie a apei sau iluminare publică demnă de acest nume. Situat în sud-estul ţării, în apropiere de Marea Neagră, Saligny se pregăteşte să găzduiască în subsolul său calcaros deşeurile radioactive ale centralei nucleare de la Cernavodă, la vreo zece kilometri depărtare.

Pe 2 august, primarul a dat undă verde proiectului Agenţiei Nucleare şi pentru Deşeuri Radioactive (ANDR), dar amintirea accidentului centralei japoneze de la Fukushima nu le dă pace. "E prea aproape, avem bomba lângă noi", se revoltă Florin Gheorghe, un sătean din Saligny. "Ce-au păţit japonezii nu-i nimic. Noi păţim mai rău!" Primarul Gabriel Tătulescu nu împărtăşeşte îngrijorarea sătenilor. "Vom avea o mulţime de avantaje, apă, canalizare, energie termică ieftină, drumuri asfaltate, spune acesta, şi nu vom ceda uşor, trebuie să obţinem o mulţime de facilităţi pentru comunitate, şi vom face şi referendum local".

În ciuda sărăciei sale, satul este mândru de numele pe care îl poartă şi de istoria acestuia : Anghel Saligny, pionier al construcţiei de poduri şi silozuri cu structură metalică, a construit la sfârşitul secolului al XIX-lea la Cernavodă un pod peste Dunăre, care încă mai îşi păstrează splendoarea de odinioară. Tatăl său, Alfred Saligny, era un pedagog francez din Alsacia stabilit în România. Fiul a revoluţionat construcţia de poduri, înainte de a fi numit ministru al Lucrărilor Publice în 1910. La acea vreme, România cunoştea un avânt economic considerabil, care a luat sfârşit numai după cel de-al doilea război mondial, odată cu apariţia regimului comunist.

Cernavodă asigură 20% din nevoile energetice ale ţării

Dictatorul Nicolae Ceauşescu a decis în anii '80 să construiască o centrală nucleară la Cernavodă. Spre deosebire de alte ţări din blocul comunist, dornice de a-şi produce electricitatea în centrale nucleare, acesta a refuzat orice cooperare cu Moscova şi s-a întors spre canadieni şi tehnologia de tip Candu, pe bază de uraniu neîmbogăţit şi apă grea sub presiune.

Pe termen mai lung, această tehnologie era presupusă să permită României dezvoltarea bombei atomice. Dar căderea comunismului în 1989 şi execuţia lui Nicolae Ceauşescu au pus capăt acestei perspective. La Cernavodă, şantierul celor cinci reactoare ale centralei a fost abandonat într-un moment în care România trecea printr-o îndelungată tranziţie economică şi politică, agravată de penurii. Abia în 1996 primul dintre cele cinci reactoare a intrat în funcţiune. Al doilea a urmat în 2007. Cu o capacitate de 750 MW fiecare, acestea asigură acum 20% din nevoile energetice ale ţării. Deşeurile cele mai radioactive sunt păstrate în incinta centralei, dar celelalte produse contaminate s-au acumulat iar depozitarea lor a devenit o problemă. ANDR a vizitat 37 de sate în vecinătatea oraşului Cernavodă ca să găsească locul potrivit pentru deşeurile centralei. Experţii au decis că satul Saligny îndeplinea toate condiţiile necesare. Un teren de patruzeci de hectare a fost ales pentru a găzdui, pe trei nivele, 64 de celule de beton. Depozitul ar fi gata în 2019. Şi ar primi deşeuri radioactive până în... 2110.

Prima etapă a proiectului va fi dotată cu 180 milioane de euro, statul prevede un buget total de 340 de milioane de euro pentru construirea depozitului subteran. "Avem nevoie de acordul populaţiei, vom face dezbateri, asigură Ion Năstăsescu, directorul ANDR. Oamenii trebuie să înţeleagă că este o lucrare extrem de robustă, sigură, că nu vom lăsa generaţiilor viitoare o pacoste".

Dar mulţi nu sunt de acord cu acest proiect. Cel mai vehement este nea Mircea Ion, locuitor get-beget al satului: "Nu sunt de acord, că destule belele ne-a făcut centrala asta, nu mai avem pomi în grădină, nu mai avem o fructă pentru copii, depozitul ăsta o să ne aducă necazuri şi mai mari, să-l ducă pe pustii, unde-o vrea..."

Chinezii vor să investească într-o a doua centrală nucleară

În ciuda catastrofei de la Fukushima, autorităţile române nu doresc să repună în discuţie programul nuclear planificat pentru următoarele decenii. Guvernul român intenţionează să construiască două noi reactoare la Cernavodă, datorită unui parteneriat public-privat în valoare de circa patru miliarde de euro.

Dar în luna ianuarie, trei din cele cinci companii implicate în acest proiect – GDF-Suez, germanul RWE şi spaniolul Iberdrola – s-au retras. Între timp, Bucureşti a deschis uşa investitorilor din afara UE. Compania chineză Guangdong şi grupul corean Korean International Nuclear şi-au exprimat deja interesul.

În timp, România plănuieşte să construiască o a doua centrală, situată în centrul ţării. Viitoarele deşeuri ar fi de asemenea depozitate la Saligny. Opoziţia localnicilor nu pare în măsură să schimbe părerea guvernului.