Europa în căşti

Bruxelles – douăzeci şi şapte de state membre pentru 785 deputaţi aleşi pentru câte cinci ani care lucrează constant pentru soluţionarea unor probleme al caror impact asupra cetăţenilor Uniunii Europene este imediat.

Dreptul de a se putea exprima în limba maternă este un drept inalienabil al parlamentarilor europeni. Numărul de limbi oficiale este de 23. O adevărată cacofonie Babel fără mica armată discretă şi eficace de interpreţi aprope invizibili care traduc din cabinele lor de sticlă discursurile oratorilor, pe măsură ce le ascultă în căşti.

Olga Cosmidou este directoarea generală a serviciilor de interpretariat. Impreună cu echipa sa, răspunde printre altele de recrutarea de excelenţi traducători din diverse ţări : "Echipa mea şi eu însămi, ne asigurăm ca dreptul fiecărui deputat de a se exprima în limba sa maternă să fie respectat. Prin comparaţie, serviciul de traduceri al Naţiunilor Unite, cu cele şase limbi oficiale ale sale este o glumă. Printre altele, lucrăm de manieră transversală : traducătorul estonian, de exemplu, traduce în engleză discursul deputatului din ţara sa iar alţii traduc din engleză în alte limbi. Calitatea traducerii are o mare importanţă deoarece interpretariatul este un lanţ a cărui forţă depinde până şi de veriga cea mai slabă. La Strasburg, săptămânile de sedinţe în plen sunt atât de încărcate încât trebuie să facem apel la aproape 1000 de interpreţi, funcţionari şi 'free -lanceri'. Selecţia este foarte dură, standardele sunt dintre cele mai ridicate în lume".

Rita Silva, responsabilă din 1986 a unităţii de programare centrală a echipei de interpreţi portughezi, spune surâzând:"Un interpret trebuie să stăpânească toate tematicile fără a fi expert în ceva anume (trebuie să fie expert în tot şi în nimic) . Trebuie să ne informăm continuu pe marginea celor mai variate teme care ar fi susceptibile de a fi abordate în Parlament. La sfârşit ne regăsim cu o adevarată cultură enciclopedică. De fapt, curiozitatea intelectuală este cea care împinge pe cineva să aleagă acest tip de carieră. La aceasta se adaugă şi o mare cantitate de umilinţă. Apoi trebuie să fie gata să-şi admită propriile greseli, pentru că se poate întimpla oricînd să te înşeli ori să înţelegi greşit. În astfel de cazuri, trebuie să ne scuzăm, să cerem deputatului să se repete şi apoi continuăm".

De fiecare dată când o nouă ţară intră în Parlamentul European, pentru a găsi noi interpreţi care să fie la înălţime, căutam prin universităţi, şcoli de traducători, profesori de limbi. Ana Grzybowska, şefa « cabinetului Polonez » este de asemenea şi responsabila misiunilor în străinătate a grupului de interpreţi sosiţi în momentul aderării celor 10 ţări în 2003. "Intrarea Poloniei şi a celorlalte nouă ţări (Republica Cehă, Estonia, Letonia, Cipru, Lituania, Ungaria, Malta, Slovenia şi Slovacia) a reprezentat trecerea la adolescenţă a acestui organism viu care este Parlamentul European. Ştim bine că pentru părinţi această perioadă nu este niciodată uşoară. Regret că anumite persoane au fost decepţionate, poate că aşteptările lor au fost prea înalte. Sunt multe lucruri care nu sunt în puterea Parlamentului European, ci sunt în apanajul statelor statelor membre".

Elisabeta Palmieri a debutat ca freelance iar după douăzeci de ani de colaborare a intrat în corpul celor patru sute de funcţionari interpreţi. “Munca noastra nu constă doar în traducerea în timp real a discursului unei persoanei ci în analiza actul comunicării în ansamblul său. Acesta este construit în afara cuvintelor, din subînţelesuri, are o dimensiune fizică. E foarte important apoi contextul în care oratorul şi-a pronunţat discursul. Este o muncă stresantă, mai ales în timplul şedinţelor în plen, când durata unui discurs este între unu până la cinci minute. Şi toţi deputaţii încearcă să exploateze acest timp la maximum. Adesea discursurile sunt citite cu o viteză de elocuţiune care este o adevarata probă. Uneori suntem confruntaţi cu incidente stânjenitoare, ca de exemplu ziua în care Berlusconi l-a tratat pe Martin Schultz drept Kapo".

Susane Altenberg, de la şcoala de interpreţi din Cologne era prezentă în acea zi în cabina sa de interpretare. "Am văzut-o pe colega mea devenind palidă pentru că a trebuit să traducă insulta lansată de Schultz. Sunt lucruri care se întâmplă. Politica stârneşte adesea pasiuni iar câteodată spiritele se încing".

Instituţii

Comisia Europeană în penurie de traducători

Comisia Europeană a început vânătoarea de interpreţi englezi. "În următorii zece ani , 50 la sută dintre ei vor ieşi la pensie", notează cotidianul olandez NRC Handelsblad. Şi aceasta este întradevăr o veste proastă căci englezii, "care din start nu sunt prea dotaţi în învăţarea limbilor străine, sunt din ce în ce mai puţin numeroşi în a le studia", afimă un alt ziar olandez, De Volkskrant. NRC continuă precizând că "liceenii britanici care au o limbă străină la examenele de bacalaureat sunt rari"; este vorba cu siguranţă de o consecinţă a mondializării ca şi de locul primordial pe care îl are limba engleză în schimburile internaţionale. Pentru a răspunde acestei cereri iminente, Comisia Europeană a lansat o campanie de recrutare pe You Tube.